Război, tulburări cauzate de inteligența artificială și piețe instabile: toate semnalele de alarmă sunt evidente. Lecțiile crizei financiare din 2008 ar putea fi utile.
Septembrie este o lună cu multe evenimente negative. De-a lungul istoriei, această lună a fost marcată de numeroase crize financiare, posibil din cauza faptului că problemele ascunse devin mai vizibile după finalul vacanței de vară:
- În septembrie 1931, Marea Britanie a abandonat etalonul-aur.
- În septembrie 1992, lira sterlină a fost exclusă din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb.
- Acum 18 ani, prăbușirea băncii Lehman Brothers a dus la o recesiune globală profundă.
Motiv de îngrijorare în acest septembrie:
- Creșterea prețurilor petrolului a dus la scumpirea combustibililor, amplificând astfel presiunea asupra costului vieții.
- Se observă o vânzare masivă de obligațiuni guvernamentale pe plan global.
- Liderii din domeniul inteligenței artificiale au avertizat că ar trebui să încetinească ritmul de dezvoltare al sectorului.
Aceste aspecte sugerează un septembrie complicat, conform unei analize publicate în The Guardian.
Totuși, este posibil ca toate acestea să fie doar o alarmă falsă. Au trecut peste șase luni de când SUA și Israel au început un conflict cu Iranul, iar impactul închiderii Strâmtorii Ormuz a fost, până acum, mult mai puțin sever decât se anticipa anterior.
Piața obligațiunilor ar putea să își revină rapid, mai ales dacă conflictele din Ucraina și Iran se vor încheia în curând.
Declarația lui Donald Trump, care sugerează că petrolierele vor traversa din nou Strâmtoarea Ormuz fără restricții, a contribuit la temperarea creșterii prețurilor la țiței. Creșterea economică nu a fost afectată semnificativ, iar inteligența artificială a influențat această dinamică în SUA și Marea Britanie.
Istoria nu se repetă niciodată la fel
Există totuși indicii că tensiunile legate de Iran își fac simțite efectele, deși cu o întârziere mai mare decât se anticipa, conform analizei din presa britanică.
Piața nu mai crede în declarațiile lui Trump privind semnarea iminentă a unui acord cu Iranul.
Așadar, creșterea recentă a prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril a amplificat temerile legate de o inflație de lungă durată și de majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Deși prețul țițeiului nu a continuat să crească, costurile pentru benzină și motorină rămân ridicate din cauza deficitului de capacitate de rafinare.
Pentru o perioadă îndelungată, bursele au fost susținute de credința că nu există o limită pentru creșterea acțiunilor din sectorul tehnologic, în special în domeniul inteligenței artificiale (AI). Această teorie este acum contestată, iar intervenția recentă a liderilor din domeniul AI, care au cerut o reducere a ritmului de dezvoltare, a fost considerată inoportună de mulți investitori.
Faptul că Trump contestă nevoia unor reglementări mai stricte în industria AI are o importanță considerabilă. Acest aspect este legat, de asemenea, de competiția dintre SUA și China pentru supremația tehnologică.
Piața financiară pare acum la fel de vulnerabilă ca în orice alt moment de după septembrie 2008, iar în contextul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului, președintele Trump trebuie să evite o posibilă explozie a bulei bursiere generate de sectorul AI.
Totuși, istoria nu se repetă niciodată exact la fel.
Paralele și diferențele între 2008 și 2026
Există similitudini între septembrie 2026 și septembrie 2008, dar și diferențe semnificative:
Prăbușirea din 2008 a fost cauzată de riscurile excesive asumate de bănci pentru a susține piața imobiliară din SUA. De această dată, băncile par mult mai puțin expuse; deși unele investiții în acțiuni tehnologice s-au bazat pe estimări optimiste, este evident că AI va avea un impact economic pozitiv pe termen lung, spre deosebire de investițiile imobiliare de dinaintea crizei din 2008.
Este greșit să considerăm că toate bulele speculative sunt similare.
Cu toate acestea, există lecții importante de învățat din 2008. Una dintre acestea este că, dacă o criză financiară devine o recesiune economică, așa cum s-a întâmplat acum 18 ani, dogmele convenționale sunt abandonate.
Nu se va mai discuta despre majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale sau despre necesitatea ca ministerele de Finanțe să reducă drastic deficitele bugetare.
Operațiunile recente de răscumpărare a obligațiunilor efectuate de Trezoreria SUA – menite să atenueze presiunea asupra ratelor dobânzilor pentru creditele ipotecare și alte împrumuturi – reflectă îngrijorarea administrației Trump față de starea piețelor financiare, dar reprezintă și un exemplu al intervențiilor mult mai ample pe care le-ar putea declanșa o criză financiară severă.
O lecție și mai crucială este necesitatea de a gestiona situația după un colaps financiar. Data trecută, stânga a fost luată prin surprindere, permițând dreptei să preia controlul. În Marea Britanie, deja se observă semne că se repetă același scenariu, ministrul de finanțe John Healey fiind presat să majoreze impozitele sau să reducă cheltuielile în bugetul pe care urmează să-l prezinte luna viitoare.
O astfel de abordare ar fi contraproductivă, deoarece ar contrazice poziția premierului Andy Burnham, care susține că cei 40 de ani de neoliberalism au fost o greșeală care trebuie corectată.
Oamenii uită și ignoră semnalele
O nouă criză financiară va avea loc, mai devreme sau mai târziu, avertizează analiza citată. Oamenii uită. Devine o rutină să se ignore tensiunile de pe piețele financiare, care au crescut prea mult și prea repede.
Prin urmare, deși evenimentele recente ar putea să nu aibă consecințe majore, ar fi înțelept să ne pregătim pentru o nouă prăbușire, similară cu cea din septembrie 2008. Pentru a fi pregătiți.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/toate-semnele-arata-ca-urmeaza-o-noua-criza-financiara-trebuie-sa-ne-pregatim-chiar-acum
Sursa foto: Inquam Photos
