Resentimentele politice s-au intensificat în estul Germaniei, însă și vest-germanii se confruntă cu provocări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu care a stârnit un mare interes public. Acesta a subliniat că mulți vest-germani simt că au ajuns la limita răbdării.
Interviul a fost adresat est-germanilor care sunt nemulțumiți și care ar putea fi tentați să voteze pentru AfD, având resentimente față de vest. Brechtken a afirmat că nemulțumirile exprimate de est-germani, care durează de 36 de ani, au devenit în principal emoționale, mai degrabă decât bazate pe rațiune, sugerând o lipsă de onestitate în evaluările lor.
El a continuat să spună că vestul Germaniei a demonstrat, în ultimele 75 de ani, o înțelegere profundă a democrației și a gestionării extremismului, având capacitatea de a contracara mișcările radicale și de a preveni ascensiunea unor partide ca AfD. În contrast, est-germanii au avut o tendință moștenită către soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a observat că este esențial să ne întrebăm cât din aceste afirmații se bazează pe fapte istorice și cât reprezintă opinii personale. Totuși, ea consideră că Brechtken a avut un punct valid.
AfD s-a născut în Vest și își îndreaptă atenția spre Est
Popularitatea AfD, furia est-germanilor și victoriile recente ale partidului, în special în Saxonia-Anhalt, ar trebui să ne amintească de anumite realități istorice și să ne pună întrebări importante. AfD a fost fondat în vestul Germaniei și mulți dintre liderii săi provin din landuri vestice. Problema nu este doar atracția est-germanilor față de AfD, ci și motivația vest-germanilor de a sprijini un astfel de partid și de a alege estul ca teren propice pentru dezvoltarea sa.
Landurile vest-germane, care au pretins că au realizat denazificarea după 1945, trebuie să examineze motivele pentru care fascinația față de extremism continuă să existe. De ce nu există structuri eficiente împotriva ascensiunii mișcărilor extremiste, ci un sistem care le permite să prospere?, se întreabă Carolin Würfel.
De asemenea, este important să ne întrebăm dacă AfD a câștigat popularitate în est doar pentru că est-germanii sunt mai receptivi la mesajul său sau din cauza inegalităților evidente care facilitează mobilizarea.
„Copilul” din ’89 a crescut și este furios
În 1989, mulți est-germani își doreau o alternativă între socialism și capitalism. Reunificarea nu era întotdeauna opțiunea preferată, iar modul în care au decurs lucrurile ulterior a fost perceput ca o gestionare ineficientă. Rapiditatea procesului de reunificare a lăsat impresia că deciziile au fost impuse, fără consultări reale.
Procesul de privatizare condus de agenția Treuhand a dus la o pierdere masivă a locurilor de muncă, iar mulți est-germani au fost nemulțumiți de modul în care s-a desfășurat reunificarea. În anii ’90, oamenii au protestat nu împotriva guvernului lor, ci împotriva Germaniei de Vest, cerând alegeri și renegocierea acordurilor care le-au afectat viețile.
Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă nu se teme că ar putea izbucni o nouă revoltă în Germania de Est. În acele vremuri, fosta Germanie de Est era tratată ca un copil care trebuia să respecte ordinele unui părinte vestic. Acum, acel copil a crescut, dar își amintește experiențele traumatizante.
Mesajul care a cucerit Estul
AfD promite recâștigarea controlului, iar recentele evenimente din Saxonia-Anhalt sugerează o dorință de revanșă. Estul a început să conteste puterea dominantă a Vestului. Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD, a declarat că rezultatul alegerilor arată că est-germanii nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Aceste declarații au rezonat profund cu alegătorii, mulți dintre aceștia nefiind familiarizați cu programul AfD, dar simțind o conexiune emoțională. Campaniile din zonă, unde au fost organizate evenimente cu mâncare și muzică, au creat o senzație de comunitate, transmițând mesajul că „voi contați”.
Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți condițiile de trai în est, partidul a reușit să atragă atenția oamenilor în schimbul voturilor lor. Aceasta este, de fapt, miza principală.
Consilierea națională
AfD, creat de vest-germani și susținut de est-germani, aspiră acum la putere la nivel național. Programul său reînvie idei pe care Germania a trebuit să le respingă în trecut, precum rasismul și credința în superioritate. Aceasta nu este o problemă regională, ci o provocare națională care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german.
Un vot pentru AfD înseamnă o alegere pentru aceste convingeri, indiferent de frustrările sau revendicările legitime care au condus la acest vot.
În aprilie 1932, Partidul Nazist a devenit cea mai puternică formațiune politică în Saxonia-Anhalt, obținând 40,7% din voturi, formând astfel primul guvern regional nazist. Indiferent de ce va urma, va fi greu să spunem că nu am știut, concluzionează jurnalista.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
