Donald Trump își exprimă amenințările la adresa Iranului în cadrul ONU, însă, pe plan intern, se confruntă cu tot mai multe obstacole: instanțele îi blochează deciziile, unii membri ai Partidului Republican se distanțează de el, iar popularitatea sa este în scădere. Experții citați de The Guardian subliniază că diminuarea influenței sale ar putea genera reacții mai agresive din partea lui.
Declinul influenței lui Trump
În discursul de marți la ONU, Trump a avertizat că va „anihila” Iranul. La sosirea la sediul organizației din New York, președintele american a fost provocat de o întrebare a jurnalistei de la CNN, Kaitlan Collins, la care a răspuns cu iritare: „Sunt surprins că CNN este aici ca să mă urmărească. Nu ar trebui să fiți aici”. Această rețea se numără printre cele pe care le-a exclus anterior din accesul la Casa Albă, decizie care a fost ulterior anulată de un judecător.
Deși continuă să se prezinte ca un lider capabil să impună voința sa, influența lui Trump se confruntă cu tot mai multă opoziție, conform unei analize realizate de David Smith în The Guardian. Popularitatea sa este afectată negativ de inflație, de creșterea prețurilor la combustibili și de un război din ce în ce mai nepopular în Iran. În plus, în interiorul partidului său se observă semne de distanțare cu câteva luni înainte de alegerile pentru Congres.
„Acesta este începutul sfârșitului. Acesta este declinul”, afirmă Rick Wilson, strategist republican și cofondator al Lincoln Project, un grup anti-Trump. El consideră că pesimismul alegătorilor a atins un nivel fără precedent din perioada președinției lui Jimmy Carter.
Refuzuri și provocări pentru Trump
Trump a traversat o perioadă tumultoasă, inclusiv patru dosare penale și două tentative de asasinat, dar rămâne optimist în privința viitorului său politic. Totuși, în ultima lună, mai multe instituții i-au respins cererile.
Rezerva Federală nu a acceptat să îi îndeplinească solicitările legate de dobânzi, iar Curtea Supremă a blocat încercările administrației sale de a impune restricții pentru votul prin corespondență la alegerile din noiembrie. De asemenea, un judecător a decis că Trump nu poate adăuga numele său la Kennedy Center, ceea ce l-a determinat pe acesta să amenințe cu demolarea. O altă instanță a ordonat restabilirea accesului jurnaliștilor de la CNN, MS Now și Politico la Casa Albă.
Sprijinul din partea republicanilor devine tot mai incert. În Florida, unde Trump locuiește, candidatul la funcția de guvernator, Byron Donalds, a eliminat majoritatea referințelor la fostul președinte de pe site-ul său de campanie. Deputata republicană María Elvira Salazar a început să transmită reclame în care susține că politicile federale de imigrație sunt „prea departe” și că alegătorii latino-americani se simt „trădați”.
În trecut, republicanii au evitat să îl contrazică pe Trump, temându-se de o eventuală răzbunare din partea acestuia. Acum, spune Wilson, perspectiva pierderii locurilor din Congres îi determină pe unii să reevalueze riscurile. Trump devine o povară electorală, iar alegătorii asociază președintele cu războiul, creșterea prețurilor la combustibili și costurile alimentelor.
Wilson descrie o dinamică vicioasă: cu cât devine mai problematic pentru partid, cu atât Trump reacționează mai vehement și cere mai multă loialitate, iar când aceasta nu este oferită, intensifică presiunea.
Casa Albă contestă ideea de declin
În fața acestor provocări, Trump recurge la tacticile pe care le-a folosit de-a lungul carierei sale politice: confruntări publice, dispute culturale și atacuri la adresa presei. Criticii săi văd interdicția impusă celor trei publicații ca un semn de frustrare din partea sa.
Administrația îl contrazice pe Trump, afirmând că el rămâne liderul suprem al Partidului Republican și că este hotărât să păstreze majoritățile în Congres. Davis Ingle, purtător de cuvânt al Casei Albe, a enumerat câteva dintre realizările administrației, inclusiv reducerile de taxe și măsurile pentru siguranța la frontieră.
Alegerile din noiembrie ar putea schimba însă balanța puterii. Dacă democrații reușesc să câștige Camera Reprezentanților, se preconizează deschiderea de anchete cu privire la utilizarea funcției prezidențiale în interesul personal al lui Trump și al susținătorilor săi.
Între timp, atenția se va îndrepta treptat spre alegerile prezidențiale din 2028 și posibilii succesorii, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Bill Galston, cercetător la Brookings Institution, consideră că pierderea atenției publice va fi extrem de greu de suportat pentru Trump, subliniind că aceasta reprezintă „oxigenul” său politic.
Puterea pe care o mai are
Provocările cu care se confruntă Trump în acest mandat nu sunt unice în istoria SUA. Allan Lichtman, profesor de istorie, reamintește cazurile lui Richard Nixon, Bill Clinton și George W. Bush, fiecare confruntându-se cu dificultăți majore. El denumește acest fenomen „blestemul celui de-al doilea mandat”.
Cu toate acestea, Lichtman avertizează că scăderea popularității nu înseamnă că puterea prezidențială dispare. Trump deține încă instrumente semnificative și este pregătit să le utilizeze. Istoricul subliniază că reacțiile sale la pierderea atenției publice sunt îngrijorătoare, nefiind vorba doar de declarațiile sale, ci și de deciziile pe care ar putea să le ia pentru a reveni în centrul atenției.
Charlie Sykes, scriitor și comentator conservator, concluzionează și el că Trump se teme de irrelevanță mai mult decât de orice altceva, subliniind că ar fi naiv să ne așteptăm să accepte în liniște diminuarea influenței sale: „Paradoxul este că, cu cât devine mai slab, cu atât devine mai periculos.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cu-cat-devine-mai-slab-cu-atat-devine-mai-periculos-trump-ataca-pe-masura-ce-i-scade-influenta
Sursa foto: Inquam Photos
