Războaiele, inegalitățile, criza climatică și inteligența artificială sunt conectate printr-o întrebare comună, conform lui António Guterres: cine deține puterea și cum aceasta este utilizată?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o perspectivă diferită față de cea a secretarului general, așa cum menționează Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În ultimul său discurs la Adunarea Generală, Guterres a corelat crizele globale ca fiind aspecte ale aceleași probleme. Războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială sunt toate influențate de puterea: cine o deține, cine nu o are, modul în care este folosită și cum se transformă.
Transformările puterii
Guterres a evidențiat trei mari transformări. În relațiile dintre state, au apărut noi centre de influență economică, politică și tehnologică. De asemenea, puterea se îndreaptă de la guverne către un număr restrâns de corporații și indivizi. În plus, oamenii transferă din ce în ce mai multă putere către mașini, în contextul în care agenții de inteligență artificială pot acționa imprevizibil, iar armele autonome devin o realitate.
Aceste schimbări testează modul în care puterea este exercitată, influențând războiul și pacea, resursele, oportunitățile, politicile climatice și tehnologiile ce pot transforma societatea.
Viziuni diferite asupra puterii
Tema dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a subliniat că instituțiile care guvernează lumea reflectă în continuare raporturi de putere dintr-o epocă anterioară.
Aproape o oră mai târziu, Donald Trump a prezentat propria viziune asupra puterii și a modului în care aceasta ar trebui folosită.
„Președintele Trump spune că SUA „respinge total orice încercare de a construi un plan globalist” pentru a reglementa inteligența artificială, în timp ce propune ca tehnologia să fie numită „superinteligență”.”
— CBS News
Diferențele dintre cei doi lideri au fost evidente în discuția despre inteligența artificială. Guterres a asociat această tehnologie cu războiul, inegalitatea și schimbările climatice, în timp ce Trump a sugerat să îi schimbe numele în „superinteligență”, ignorând avertismentele privind posibilele consecințe negative și afirmând că Statele Unite vor „câștiga”.
Clima, Gaza și Iranul
În contextul schimbărilor climatice, Guterres a descris energia regenerabilă ca o oportunitate de redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui”, iar „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a menționat schimbările climatice doar pentru a le include printre ceea ce consideră a fi înșelătoriile promovate de adversarii săi.
Gaza a fost un alt subiect abordat de amândoi. Guterres a subliniat distrugerile și necesitatea accesului pentru ajutoarele umanitare, în timp ce Trump și-a prezentat planul de pace ca o realizare, deși procesul este în impas.
Referitor la Iran, Trump a discutat despre posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, dar și despre „anihilarea” Republicii Islamice. Negocierile pentru un acord ar urma să aibă loc după alegerile americane din noiembrie.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că țara sa a fost atacată cu „cele mai noi tehnologii și sisteme de armament”, dar că „nu am îngenuncheat. Nu ne-am plecat capul. Am răspuns, dar nu am atacat populația civilă”.
Discuții în afara sălii de plen
În timp ce liderii își expuneau pozițiile public, diplomația a continuat în întâlniri separate. Trimișii lui Trump au purtat discuții cu oficialii iranieni, în mare parte prin intermediari din Qatar. Trump a apreciat întâlnirea, în timp ce autoritățile de la Teheran au minimizat importanța acestora.
De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump pentru prima dată din iulie, dar discuțiile nu au dus la un acord concret. Nici înțelegerea despre stoparea atacurilor Rusiei și Ucrainei asupra infrastructurii energetice nu fusese finalizată.
În ciuda acestor provocări, întâlnirile din marja Adunării Generale pot avea rezultate. De exemplu, în 2013, Statele Unite și Rusia au convenit asupra unui cadru pentru eliminarea armelor chimice din Siria.
În concluzie, Guterres a subliniat necesitatea ca puterea legii să prevaleze asupra legii celui puternic, lăsând sarcina succesorului său să continue această luptă într-o lume care se îndreaptă în direcția opusă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
