1.7 C
București
duminică, noiembrie 15, 2026

Interzicerea telefoanelor în școlile din România: opiniile a doi psihologi

În diverse țări, inclusiv România, se discută despre implementarea unor restricții mai severe referitoare la utilizarea telefoanelor mobile în instituțiile de învățământ. Argumentele aduse în favoarea acestor măsuri subliniază impactul negativ al utilizării excesive a dispozitivelor asupra atenției, performanțelor școlare și interacțiunii sociale între elevi în timpul pauzelor.

  • „Nu cred că putem spune simplu că interdicția e bună sau rea. Întotdeauna există extreme și efecte diferite”, afirmă psiholoaga Oana Calnegru, într-un interviu pentru HotNews.
  • „Studiile arată că, acolo unde interdicția a fost introdusă brusc, unii copii au trecut printr-un veritabil sevraj psihologic”, adaugă psiholoaga Flori-Ana Buzilă.

„Nu este o pedeapsă pentru copii”

În România, legislația interzice utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor, însă nu există o interdicție națională pentru pauze, astfel că școlile pot decide singure asupra unor restricții suplimentare prin regulamente interne.

La începutul anului, deputata PNL Raluca Turcan a propus în Parlament un proiect de lege ce urmărește interzicerea telefoanelor mobile în școli și licee.

„Nu este o pedeapsă pentru copii și nici un război cu tehnologia. Este o măsură pentru a le reda elevilor concentrarea și timpul de învățare”, a declarat Turcan. Proiectul nu a fost încă supus votului, fiind în prezent în dezbatere în comisii.

Cum este folosită tehnologia

HotNews a întrebat doi psihologi despre utilitatea acestei măsuri, beneficiile și riscurile asociate pentru elevi.

„Noi, psihologii, avem o glumă: răspunsul este aproape întotdeauna «depinde»”, afirmă psiholoaga Flori-Ana Buzilă, coordonatoare a Departamentului Antibullying al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.

În opinia sa, discuția ar trebui să se concentreze asupra rolului pe care telefonul îl joacă în viața elevilor și asupra modului în care aceștia pot învăța să utilizeze tehnologia într-un mod sănătos.

„Problema este mai largă: cum folosim tehnologia în general. Aș compara-o cu alimentația. Aceasta ne susține viața, dar consumul excesiv sau nepotrivit poate deveni dăunător. La fel se întâmplă și cu telefonul. El influențează procesele cognitive, atenția, iar pe termen lung poate avea efecte asupra sănătății fizice, din cauza sedentarismului”, explică Buzilă.

„Înainte de a decide o interdicție, trebuie să ne întrebăm ce vrem să construim prin această măsură și cum gestionăm impactul scoaterii telefonului din viața școlară”, consideră Buzilă.

„Sevrajul psihologic”

Evaluarea efectelor unei interdicții depinde de mai mulți factori, precum vârsta elevilor, relația lor cu telefonul și modul în care restricția este aplicată.

Este o distincție importantă între un copil care utilizează telefonul pentru informare și comunicare și unul care a dezvoltat o dependență de acest dispozitiv.

„Studiile arată că, acolo unde interdicția a fost introdusă brusc, unii copii au trecut printr-un veritabil sevraj psihologic”, explică Buzilă.

Relația copiilor cu tehnologia

Adolescenții folosesc telefoanele ca parte integrantă a vieții lor cotidiene, nu doar ca dispozitive de divertisment.

Acestea sunt utilizate pentru învățare (manuale digitale, teme), dar și pentru comunicare și organizare socială, inclusiv prin grupuri de WhatsApp sau contact direct cu profesorii.

Astfel, telefonul devine un instrument de lucru, similar cu un caiet sau un manual.

„Din perspectivă psihologică, telefonul îi ajută să își satisfacă una dintre cele mai importante nevoi ale adolescenței: nevoia de apartenență. Este esențial pentru un adolescent să fie conectat la grupul său. Dacă simte că nu este la curent cu ceea ce se întâmplă în cercul său social, percepe că lumea sa se prăbușește. Telefonul facilitează comunicarea, relaționarea și accesul la informație. Acestea sunt funcțiile lui sănătoase”, afirmă psihologul.

Riscul de a deveni „refugiu emoțional”

Pe de altă parte, telefonul poate deveni și un refugiu emoțional: „Problema apare atunci când utilizarea lui devine un simptom. De exemplu, când copilul se ascunde în spatele telefonului din cauza dificultăților de relaționare, anxietății sociale sau stimei de sine scăzute. În loc să își construiască relații reale, își dezvoltă o identitate online și se identifică mai mult cu acel avatar decât cu propria persoană”, subliniază ea.

„Îmi place să folosesc o comparație simplă: telefonul în viața elevilor are același rol ca un cuțit în bucătărie. Cu el putem prepara mâncarea, dar ne putem și răni. Totul depinde de modul în care îl folosim”, conchide Buzilă.

Întrebarea rămâne: ce se încearcă, de fapt, să se rezolve printr-o interdicție totală?

Un factor de distragere la școală

Măsura are ca scop readucerea atenției elevilor în sala de clasă și reducerea fragmentării constante a concentrării, observată de mulți profesori în ultimii ani. Conceptul de bază este că, dacă sursa principală de distragere este eliminată fizic, capacitatea de concentrare la ore va crește, iar timpul de învățare va deveni mai eficient.

„Consider că este o idee bună să eliminăm factori de distragere din timpul orelor. Creierul este deja bombardat de informații sau notificări în afara orelor de școală, elemente care le blochează sau le fragmentează atenția. Această fragmentare afectează apoi întregul proces prin care informația se sedimentează”, afirmă Oana Calnegru, psiholog și psihoterapeut de familie.

„Fragmentează atenția în mod constant”

„Trebuie să realizăm că telefonul a devenit practic o extensie a mâinilor noastre (nu mă refer doar la copii, ci și la adulți), una care fragmentează în mod constant atenția, menținându-te conectat și îngreunându-ți capacitatea de concentrare și procesare cognitivă necesare pentru învățare sau aprofundarea informațiilor. În contextul școlii, unde ar trebui să aibă loc învățarea, sunt de acord cu eliminarea acestor distrageri”, consideră ea.

Atenția este un proces fragil, ușor de întrerupt și mereu negociat între stimuli concurenți. În momentul în care apar notificări, mesaje sau impulsul de a verifica telefonul, creierul este tras în diferite direcții, iar revenirea la sarcina inițială necesită un efort suplimentar de reorientare.

Această reorientare constantă nu afectează doar momentul în care elevul este distras, ci și calitatea învățării pe termen scurt. Informația nu mai este procesată liniar, ci fragmentat, în bucăți mici de atenție, ceea ce complică integrarea ei într-o înțelegere coerentă. Practic, fiecare întrerupere rupe firul de continuitate necesar consolidării cunoștințelor.

Înlocuirea cu alte surse de distragere

Însă, luată în izolare, interzicerea telefoanelor ar putea să nu aibă efecte semnificative asupra atenției.

„Există studii care arată că interzicerea telefoanelor, ca măsură unică, nu a generat inițial efecte pozitive nici asupra mecanismelor atenționale. Unele cercetări indică faptul că îmbunătățirile apar abia după aproximativ trei ani, dar doar în condițiile în care nu se elimină doar telefonul, ci se lucrează și la metodele de predare și la menținerea interesului elevilor în procesul de învățare”, explică Flori-Ana Buzilă.

„Altfel spus, dacă nu am telefonul, nu înseamnă automat că nu îmi pot pierde concentrarea: pot să mă uit pe pereți, pot vorbi cu colegul de bancă sau pot găsi alte surse de distragere. Unele studii sugerează chiar că, în primele luni după introducerea interdicției, comportamentele disruptive au crescut, inclusiv din cauza unei forme de sevraj și a lipsei unei alternative pentru reglarea atenției”, mai adaugă psiholoaga.

Pauza, un moment social esențial pentru copii și adolescenți

Un alt obiectiv important al interzicerii telefoanelor în școli este modul în care elevii interacționează între ei în timpul pauzelor. Pauza reprezintă un spațiu social esențial, unde se formează relațiile de colegialitate, prieteniile și dinamica de grup.

„Există și această perspectivă, în care am putea spune că le luăm copiilor dreptul de a-și petrece timpul liber așa cum doresc, ceea ce poate însemna să se conecteze cu informațiile de interes pentru ei, să observe ce se întâmplă în social media, să trimită mesaje în exterior sau să converseze cu cei din afara mediului școlar”, afirmă Oana Calnegru.

„Pe de altă parte, atunci când au această posibilitate, este ca o fereastră care le permite să evadeze din contextul social imediat. Astfel, le împiedicăm sau le furăm oportunitatea de a construi relații în mediul lor direct”, consideră ea.

Interacțiunile din pauză, înlocuite de scroll

Susținătorii măsurii subliniază că, în multe școli, pauzele au devenit în ultimii ani mai degrabă momente de consum individual de ecran decât de interacțiune directă. Elevii petrec timpul pe telefon în loc să comunice între ei, să se joace sau să se miște liber în spațiul școlii.

Conceptul central este că interacțiunile față în față din pauze au un rol formativ pe care mediul digital nu îl poate înlocui complet. În aceste momente informale, elevii învață să inițieze conversații, să gestioneze conflicte minore, să își negocieze locul în grup și să se raporteze la ceilalți fără a fi mediatizați de un ecran. Aceste micro-interacțiuni contribuie gradual la dezvoltarea abilităților sociale de bază.

„Relațiile sociale pe care copiii le dezvoltă în anii de formare, de la vârste fragede până în adolescență, sunt cele prin care învață interacțiunea umană. Chiar dacă uneori aceste relații sunt neplăcute, tensionate sau provocatoare, ele sunt cele care le oferă oportunitatea de a exersa abilitățile de interacțiune socială”, explică Oana Calnegru.

Ce se întâmplă cu elevii care nu se sim

Sursa articol: https://hotnews.ro/interzicerea-telefoanelor-in-scolile-din-romania-ce-spun-doi-psihologi-si-ce-arata-cele-mai-noi-studii-2377033

Sursa foto: Razvan Socol / Wikimedia Commons / CC BY-SA 3.0

Cele mai recente știri
- Partenerii nostri -itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.
Cele mai recente știri