O discuție aparent neimportantă a provocat rapid reacții pe rețelele sociale, divizând opinia publică. În cadrul primei ediții a emisiunii „Cum supraviețuim?”, Adriana Nedelea l-a invitat pe Radu Atanasiu, profesor de gândire critică, să explice motivul pentru care dezbaterea dintre croissant și merdenea a stârnit atât de multă indignare. Atanasiu a subliniat că reacția la ceea ce este perceput ca o nedreptate a avut loc într-un context social deja tensionat, predispus să transforme orice temă într-un conflict de identitate.
O reacție la o nedreptate percepută
Radu Atanasiu a început prin a evidenția natura pozitivă a reacției publicului: solidaritatea față de o persoană considerată nedreptățită. Pentru mulți dintre bucureșteni, Nea Mihai nu este doar un vânzător, ci un simbol al orașului. Problema nu a fost dorința de a-l apăra, ci amploarea reacției care a urmat.
„Probabil că resortul a fost reacția românului la nedreptate, ceea ce este un lucru bun. I s-a părut românului că i s-a făcut o nedreptate unui simbol al Bucureștiului, Nea Mihai. […] Mi s-a părut că a picat ca o picătură de apă într-un ulei încins.”
Controversa nu a generat tensiune, ci a amplificat una deja existentă, explicând rapiditatea cu care un incident local a devenit un subiect de interes național, oferind un pretext pentru indignare și o dovadă de apartenență la diverse grupuri.
Energia investită în conflicte minore
Atanasiu subliniază contrastul dintre energia dedicată acestei dispute și implicarea mult mai scăzută în problemele cu efecte pe termen lung. El nu susține că oamenii ar trebui să rămână indiferenți, ci că resursele noastre mentale sunt limitate.
„S-a făcut o întreagă simfonie de reacții. Citeam zilele trecute că, dacă am aloca la fel de multă energie mentală și pasiune și am ieși din casă pentru lucrurile care contează cu adevărat, am fi o societate care merge mai bine.”
Profesorul a comparat acest conflict cu disputa dintre Liliput și Blefuscu din „Călătoriile lui Gulliver”, unde cele două popoare se certau pentru un detaliu minor. Croissantul și merdeneaua au devenit simboluri exagerate ale unei lupte fără un scop real.
„În «Gulliver», Liliput și Blefuscu se certau la ce capăt se sparge oul fiert. Este reîntruparea disputei merdenea versus croissant sau unt versus margarină. Dacă ne sare țandăra din lucruri absolut benigne, nu mai avem energie mentală să le înțelegem pe celelalte.”
Calmul în mijlocul furtunii
În mijlocul valului de indignare, reacția lui Nea Mihai a fost considerată de Radu Atanasiu cea mai sănătoasă: protagonistul poveștii nu a dorit să escaladeze conflictul și a solicitat să fie lăsat în pace.
„Cred că cel mai mult mi-a plăcut reacția lui Nea Mihai: «Eu nu-mi doresc nicio ceartă. Vă rog frumos să mă lăsați în pace». Mi-aș dori să fie atitudinea generală.”
Calmul manifestat de cel care a fost implicat în dispută contrastează cu intensitatea celor care au transformat incidentul într-o cauză. Este o capcană a indignării colective, în care conflictul se autoalimentează, fără a mai necesita acordul celor pe care pretinde că îi apără.
Identitate și tribalism în alegerea alimentelor
Pe lângă reacția la nedreptate, profesorul observă și un posibil reflex tribal. Un aliment devine un simbol de identitate, iar alegerea sa capătă o semnificație socială: oamenii nu discută doar despre un croissant sau o merdenea, ci despre cine sunt „noi” și cine sunt „ceilalți”. Totuși, diviziunile din această controversă nu s-au aliniat clar pe vechile falii politice sau geografice.
„S-ar putea să fie și un pic de tribalism, un pic de «noi versus ceilalți» – aici, un «noi» foarte larg: noi, cei care mâncăm merdenele. Dar nu mi s-au părut atât de clare diviziunile clasice. Toată lumea a sărit de fund în sus, mai tare decât era nevoie.”
Tensiune socială și costurile indignării
De ce este nevoie de atât de puțin pentru a provoca o explozie de tensiune? Radu Atanasiu folosește imaginea unui autobuz blocat în trafic, fără aer condiționat, cu ușile închise. Într-un astfel de mediu, disconfortul acumulat poate transforma un stimul minor într-o reacție disproporționată.
„Eu cred că am ajuns ca într-un autobuz încins, fără aer condiționat, cu ușile închise și care stă în trafic. Și atunci îți sare țandăra din orice. Eu cred că am ajuns la nivelul ăsta de nervi, de polarizare, și ni se datorează. Avem o responsabilitate, nu neapărat o vină.”
În acest context, disputa dintre croissant și merdenea devine un indicator al furiei sociale, evidențiind frustările, neîncrederea și tendința de a privi chiar și o alegere banală ca pe un conflict „noi versus ei”.
Impactul scandalurilor minore asupra vieții noastre
Costul acestui tip de conflict nu se măsoară doar în timpul petrecut comentând, ci și în energia mentală pe care o deturnează de la familie, muncă, comunitate și deciziile care contează cu adevărat. Atanasiu sugerează să facem distincția între lucrurile care depind de noi și cele care ne consumă inutil mintea.
„Poți să controlezi reacția ta la ceea ce nu depinde de tine. Trebuie să înțelegi ce depinde de tine și să nu te superi pentru ceea ce nu depinde de tine, să faci ceva atunci când depinde de tine și să ai înțelepciunea să diferențiezi între cele două. Majoritatea lucrurilor de la televizor nu depind deloc de tine.”
Croissantul și merdeneaua pot rămâne o preferință, o glumă sau o discuție despre oraș. Însă, odată ce devin un nou front de luptă, întrebarea esențială nu mai este ce alegem să mâncăm, ci de ce avem nevoie de atât de puțin pentru a transforma un vecin în inamic.
Urmărește ediția integrală „Cum supraviețuim” pe YouTube SpotMedia.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cum-supravietuim-croissant-versus-merdenea-de-ce-ne-am-enervat-atat-de-tare
Sursa foto: Inquam Photos
