Canada, Groenlanda și Rusia vor fi reprezentate considerabil mai mici pe hărțile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite. O rezoluție recent adoptată are ca scop corectarea unei nedreptăți cartografice care durează de peste 450 de ani, oferind o imagine mai echitabilă a continentelor, în special a Africii.
Această modificare subliniază faptul că hărțile nu sunt simple reprezentări ale realității, ci și instrumente de putere, conform unei analize publicate de The Conversation.
Adunarea Generală a ONU a votat recent o rezoluție denumită „Corectarea hărții: reechilibrarea reprezentării cartografice globale și promovarea unei reprezentări echitabile a regiunilor lumii, în special a Africii”.
Propusă de Togo în numele Uniunii Africane, rezoluția a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare: 164 de state au votat pentru, o țară împotrivă și șase s-au abținut. Statele Unite au fost singura națiune care a votat împotrivă.
Acest document își propune să corecteze ceea ce inițiatorii consideră a fi 450 de ani de nedreptăți cartografice cauzate de utilizarea pe scară largă a proiecției Mercator. Aceasta distorsionează dimensiunile teritoriilor apropiate de poli, făcând America de Nord, Europa și Rusia să pară mult mai mari comparativ cu Africa, America de Sud și Asia de Sud.
Rezoluția ONU recomandă utilizarea unor proiecții care reflectă corect dimensiunile teritoriale, cu un accent special pe proiecția Equal Earth.
O hartă creată pentru navigatorii secolului al XVI-lea
În anul 1569, cartograful flamand Gerardus Mercator a introdus o hartă a lumii bazată pe o metodă inovatoare de a reprezenta suprafața curbată a Pământului pe un plan.
Această proiecție oferea un avantaj semnificativ, deoarece liniile de direcție constantă apăreau ca linii drepte, facilitând astfel navigația marinarilor care foloseau busola.
Dezvoltarea navigației era crucială pentru europeni în perioada explorărilor maritime, însă proiecția prezenta și un mare dezavantaj: mărea exagerat regiunile aflate aproape de poli. Astfel, cu cât o regiune era mai departe de Ecuator, cu atât părea mai mare pe hartă.
De exemplu, Groenlanda apare aproape la fel de mare ca Africa pe o hartă Mercator, deși în realitate Africa are aproximativ 30 de milioane de kilometri pătrați, în timp ce Groenlanda are puțin peste două milioane, ceea ce face ca Africa să fie de circa 14 ori mai mare.
Problema a devenit semnificativă atunci când proiecția creată pentru navigație a fost utilizată pentru toate tipurile de hărți ale lumii, inclusiv cele politice și educaționale.
Cum a devenit o deformare tehnică o problemă politică
Cartografii erau conștienți de distorsiunile cauzate de proiecția Mercator de mult timp, dar abia în anii ’70 a început o discuție deschisă despre modul în care aceasta reflectă și perpetuează vechi ideologii coloniale, explică analiza The Conversation.
În 1973, istoricul german Arno Peters a prezentat o nouă proiecție cartografică care păstrează proporțiile reale ale suprafețelor. Harta sa contesta atât proiecția Mercator, cât și mesajul politic pe care aceasta îl transmitea: Europa nu este atât de mare cum pare pe hărțile tradiționale, iar fostele colonii sunt considerabil mai extinse.
Deși nu era un concept complet nou, versiunea similară a fost realizată în 1855 de clericul și cartograful scoțian James Gall. Elementul inovator adus de Peters era viziunea sa politică pentru o cartografie echitabilă din punct de vedere social.
Proiecția Gall-Peters a fost întâmpinată cu critici și a generat un adevărat „război al hărților”, dar a fost adoptată de organizații precum Oxfam și UNESCO.
Aceste organizații au recunoscut importanța politică a proiecțiilor cartografice, înțelegând că hărțile contribuie la formarea percepției despre realitate, influențând modul în care oamenii percep importanța și puterea diverselor regiuni ale lumii.
O hartă mai echitabilă
Rezoluția ONU marchează un pas important în corectarea dezechilibrelor istorice și „deschide o cale spre o mai bună înțelegere, respect și pace între națiuni”, conform reprezentantului Togo.
Documentul solicită o reprezentare mai justă a lumii prin adoptarea unor proiecții cartografice care reflectă dimensiunile reale ale teritoriilor, în special proiecția Equal Earth, o alternativă mai recentă și mai puțin controversată decât Gall-Peters.
Proiecția Equal Earth a fost concepută pentru a prezenta țările și continentele la dimensiuni proporționale cu suprafețele lor reale, păstrând totodată formele familiare și un aspect ușor de înțeles.
Prin adoptarea acestei rezoluții, ONU recunoaște utilizarea proiecției Mercator în context colonial și impactul distorsiunilor sale asupra percepției globale.
Modificarea ar putea schimba imaginea planetei în școli și instituții din multe țări, însă rămâne de văzut cum va influența platformele digitale de cartografiere.
De ce Google Maps folosește în continuare Mercator
O variantă a proiecției inițiale, cunoscută sub numele de Web Mercator, rămâne standardul pentru aplicații precum Google Maps.
Aceasta împarte suprafața Pământului în pătrate, facilitând astfel mărirea și micșorarea hărții rapid și fără întreruperi. Proiecția este precisă la nivel local, dar la scară globală, distorsionează semnificativ dimensiunile țărilor apropiate de poli.
Hărțile digitale continuă astfel să promoveze perspectiva distorsionată a proiecției Mercator, adăugând o viziune asupra lumii centrată pe rețelele rutiere, accesul la afaceri și servicii, precum și promovarea consumului.
Prin urmare, ceea ce vedem pe o hartă online nu reprezintă doar teritoriul, ci o selecție a locurilor și informațiilor considerate relevante de platformă.
Obiecția Ucrainei: Harta nu înseamnă doar dimensiuni
Noua reprezentare a lumii sprijinită de rezoluția ONU este un pas important spre o cartografie mai echitabilă, dar rămâne totuși o interpretare.
Ucraina s-a abținut de la vot, declarând că susține eforturile de corectare a distorsiunilor istorice, dar a subliniat că harta promovată în rezoluție ar putea legitima „anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014”.
Obiecția subliniază că influența unei hărți nu se limitează doar la dimensiunile statelor, ci include și granițele desenate, denumirile folosite pentru teritorii și localități, informațiile evidențiate, tehnologiile folosite și activitățile economice promovate.
O hartă poate reda corect dimensiunile Africii și, în același timp, poate reprezenta contestat un teritoriu ocupat.
Hărțile sunt instrumente ale puterii
Mesajul principal al rezoluției ONU este că hărțile nu reprezintă simple și inofensive imagini ale realității, concluzionează analiza The Conversation.
Fiecare hartă implică alegeri: ce teritorii sunt plasate în centrul atenției, cât de mari apar, ce denumiri primesc, ce frontiere sunt recunoscute și ce informații sunt considerate importante.
Proiecția Mercator a transformat o soluție tehnică, utilă pentru navigatorii europeni din secolul al XVI-lea, într-o imagine dominantă a planetei. De-a lungul generațiilor, această imagine a prezentat regiunile din nordul global ca fiind mult mai mari, în timp ce Africa și alte teritorii apropiate de Ecuator au fost văzute ca fiind mai mici.
Corectarea hărții nu modifică dimensiunile reale ale lumii, dar schimbă modul în care lumea se percepe pe sine, iar acest aspect este întotdeauna și o chestiune de putere.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-deseneaza-lumea-decide-cum-o-vedem-lectia-din-spatele-noii-harti-sustinute-de-onu
Sursa foto: Inquam Photos
