Programul zilei de ieri:
05.00 (dimineata, cum ar veni): ambii suntem inca treji, intr-un apartament dintr-un cartier clujean in care isi dadea ultima suflare petrecerea de Craciun (nu, nu s-a desfasurat toata acolo, da’ nu stii niciodata unde te duce viata). Florica e moarta de somn, eu ma lupt cu ce credeam eu ca va fi ultima bere.
05.30 (un pic mai dimineata, zic): parasim cheful, care era deja mort de-a binelea si, dupa o lupta cu un caine mult prea jucaus pentru ora aia, reusim sa ne imbarcam intr-o caleasca prevazuta cu ceas de contorizare (a banilor, ca sa zic asa).
…
12.30: Facem ochi, obligati de sunetul necrutator al telefoanelor pe care, in acel moment, le-am considerat una dintre cele mai odioase inventii ale umanitatii. Bineinteles, groapa numita stomac ardea. Nimic ce o ciorba de mama/bunica nu poate rezolva. Normal ca ciorba a avut un ingredient ironic special din partea celei care a produs-o, in speta mama mea: “Arde groapa, asa-i?”… n-ai ce replica sa dai. Taci si balotezi.
15.00: Florica incepe sa se agite. Bagajul nu era facut. Eu dorm. Florica e la dus. Eu dorm. Florica se agita din ce in ce mai tare (as putea spune ca e un veritabil pachet de nervi). Eu dorm. Florica a terminat bagajul. Eu dorm… Ma trezesc, arunc trei camasi, doua tricouri, niste chiloti si ciorapi (din aia buni) in bagaj si am terminat. Florica e nervoasa pe calmul meu. Eu dorm in mine.
15.30: Trece pe la noi sora mea, pentru a schimba impresii despre petrecerile de Craciun (sora-mea aia mica ce a creat logo-ul TVdece si design-ul blogului). Fetele fumeaza si barfesc, eu incep sa ma agit (mai aveam treburi masculine de rezolvat). Fetele barfesc. Eu pusc de nervi. Fetele mai aprind o tigara. Eu am o pseudo criza de isterie. Ma calmez. Adorm.
…
18.15: Pornim spre Baia Mare, orasul de bastina al Floricai si locul unde vom petrece Craciunul. Drum lung si plictisitor. Noroc ca suntem noi plini de voie buna si nu ne plictisim impreuna. Aflam de la soferul autocarului ce farse isi mai fac, ei soferii, intre ei. Mustar in cafea, de exemplu. De tabara, dupa posibilitati.
21.00: Inca pe drum. Suntem lihniti de foame.
21.25: Burta plina.
21.26: Eu elimin gaze pe cavitatea bucala (discret, sa n-auda socrii). Florica e o domnisoara.
23.00: Invatam patu’ cum se doarme.
Si iata-ne, de Craciun, la moroseni, intr-un oras senzational, un melanj intre capitalism si oamenii dintr-o bucata ai locului. Acest mix a dat nastere unor monstruozitati comerciale foarte savuroase: Ionut Jeans, nenumarate magazine intitulate “Center”, un magazin de carne si produse din carne extrem de elegant si curat (nu stiu sa fi vazut la Cluj asa ceva), intitulat sec si sugestiv “Abator”.
De aici, va dorim, in stilul nostru, UN CRACIUN HAIOS!