TVdece

Nu trece zi în care să nu-l aud pe câte unul lamentându-se de ţara căcăcioasă în care trăieşte: “Ne ducem dracului cu toţii, nu mai avem nicio speranţă”; “Ne merităm soarta”; “Nu preia nimeni iniţiativa. Unde-s elitele, unde-i tineretul?” Stimaţi smiorcăitori de profesie, vă anunţ că tineretul e la Cluj şi face lucruri frumoase

Dovada că se poate prelua iniţiativa, fie şi doar pe tărâmul ideilor, este recent încheiatul TEDxCluj, eveniment la care am avut onoarea să participăm. Şi nu a fost un eveniment la care mergi să bagi în tine ca spartu’ la recepţia de după (pentru asta există parastasele), ci, după cum o zice şi titlul, o adevărată experienţă.

TEDxCluj este, în primul rând, o imensă bilă albă pentru oraş. Clujul se înscrie astfel pe lista selectă a oraşelor care au găzduit un asemenea eveniment, lucru care nu poate fi decât benefic pentru comunitate. Apoi, pentru cine a avut urechi să audă şi minte să înţeleagă, ideile puse pe tapet acolo sunt o gură de aer motivaţională, atât pentru dezvoltarea personală a fiecăruia, cât şi pentru viitorul urbei. Nu în ultimul rând, TEDxCluj este un model de urmat în ceea ce priveşte organizarea unui eveniment, iar cei ce au pus umărul acolo sunt demni de toate laudele. (bravo Lorand, bravo Ştefan, bravo restul pe care nu vă ştiu).

Cât despre prezentări, nu pot spune decât că s-au ridicat la aşteptările unui eveniment marca TED. Acum, e greu să rezumezi nişte expuneri cărora le-ai simţit vibraţia acolo, în sală, pe viu, dar voi încerca totuşi o umilă relatare.

Prima prezentare a fost cea a lui Dan Cristea. Băiatul ăsta, la vârsta la care alţii beau bere, e campion european şi mondial la dezbateri. O fi ceva de capul lui, mă gândesc. El ne-a vorbit despre competiţie şi despre entuziasmul pe care trebuie să-l găsim pentru a ne împlini visele. Sigur, uşor de zis: “Am un vis. De mâine, îl pun în practică”. Problema e cu mobilizarea şi cu identificarea resurselor interioare pentru a trece peste rutina inerentă drumului pe care ni l-am ales. Nu visăm din întâmplare. Organismul încearcă să ne transmită un mesaj: urmeză-ţi visul! Sau poţi să visezi, în continuare, cu ochii deschişi. E alegerea ta!

A urmat doamna Katie Rizvi, vice-preşedintele Asociaţiei Little People, femeia anului 2009 în România. O prezentare de-a dreptul emoţionantă, în care ne-au fost prezentate cazuri de tineri care au învins cancerul şi minunatele acţiuni pe care Asociaţia le întreprinde pentru tinerii care se luptă cu boala. E simplu să iei viaţa-n piept când eşti sănătos tun, nu? Ei, nu toţi suntem la fel de norocoşi, existând oameni care au nevoie de sprijinul nostru. Felicitări oamenilor de la Little People pentru lucrurile frumoase pe care le fac pentru cei aflaţi în dificultate.

Nu cred că există alt cuvânt mai bun pentru a descrie prezentarea lui Kingsley Nwabia, artist nigerian stabilit în România, decât fenomenal. Imaginaţi-vă o namilă de culoare, la vreo doi metri, cu părul rasta, care şi-a început prezentarea cu: “Hi! I’m Kingsley Nwabia and I’m as cool as I look”. Liber. Degajat. Un artist atipic, total diferit de modelul de artist introvertit şi “profund” cu care suntem obişnuiţi. Ne-a vorbit despre experienţele lui de viaţă, despre cum a ajuns să-şi vândă tablourile unor feţe regale. Până şi lui Băsescu. Totul într-un stil deschis şi degajat. Cea mai TED prezentare, din punctul nostru de vedere

Apoi, a vorbit Sorin Misirianţu, actor şi regizor la Teatrul Naţional din Cluj. O prezentare despre şansă şi despre adevărul fiecăruia dintre noi. Concluzia prezentării sale e că suntem mult prea preocupaţi pentru formă, uitând că fondul este cel care contează. Prezentarea sa a fost garnisită cu o mini piesă de teatru absolut savuroasă.

O prezentare interesantă a fost cea a doamnei Hedi Hoka, coach de business şi leadership, profesor de psihologie. Spicuiesc din prezentare, pentru că sunt lucruri foarte interesante: doamna spune despre sine că e un psiholog care a adus ştiinţa mai aproape de oameni; a creat un sistem de autofinanţare pentru o asociaţie care se ocupă de copii cu nevoi speciale; moartea e atât de sigură de victoria ei, încât ne oferă avans o viaţă întreagă; singurul lucru pe care putem să-l facem e să ne conducem pe noi înşine; dopamina – moleculă din corp responsabilă de emoţiile pozitive, pe care adevăraţii lideri ştiu s-o dozeze, prin faptul că se gândesc zi de zi la scopul lor principal. O prezentare de excepţie.

Am aflat de la domnul Eusebiu Burcaş, consultat financiar şi trainer personal, că avem educaţie financiară 0. Suntem haotici, nu ştim să ne gestionăm finanţele şi aşa ajungem la colaps, recte ieşim în stradă. Trebuie să învăţăm să “dresăm” fiecare leu pe care îl avem şi să-l facem să lucreze în folosul nostru, prin stabilirea unor obiective financiare personale. Un început ar fi banalul caiet de cheltuieli lunare. Omul are dreptate, suntem varză, ca naţie, în ceea ce priveşte administrarea banilor. Zic să ne revenim.

Penultima prezentare a fost a lui Kai Jacobsen, expert în mediere şi procesul de pace. Ne-a vorbit despre situaţia dramatică din diferite zone de conflict şi despre animalele ce suntem ca oameni, pentru că băgăm bani grei în industria militară, în loc să-i direcţionăm acolo unde chiar e nevoie de ei. Un om special şi un orator excelent, care şi-a dedicat viaţa unor cauze nobile, în loc să dospească pe canapea şi să crape seminţe.

Evenimentul nu se putea încheia decât en fanfare. Ultimul vorbitor a fost Cor Geertsma, fost CEO al ISDC, actual membru al board-ului de supervizare. O prezentare motivaţională prin excelenţă. Omul are o experinţă personală şi profesională vastă, e trecut prin mai multe multinaţionale, a fost dat afară, după o perioadă îndelungată, dintr-o companie în care credea foarte mult şi din care credea că va ieşi la pensie şi, cu toate astea, a avut puterea de a se ridica şi a merge mai departe. Ne-a spus că schimbarea creează frică, incertitudine, că avem o rezistenţă naturală la schimbare, că folosim prea multă energie pentru lucruri pe care nu le putem schimba, că trebuie să avem curajul să fim diferiţi. Concluzia: “DON’T EXPLAIN, DON’T COMPLAIN, NOBODY FUCKING CARES!”

La final, am fost martorii unei demonstraţii fascinante de capoeira.

Evenimentul a fost transmis live pe radiolynx.ro, astfel încât şi cei de acasă au putut urmări desfăşurările de forţe.

Cam asta a fost experienţa TEDxCluj. Sper că aţi avut răbdare să citiţi cel mai lung articol din istoria tvdece.ro, pentru că l-am scris cu cea mai mare placere.