Aşadar, mărturisesc, cu mâna pe sfârcuri, că găsesc inspiraţie:

- în găurile din şosete

- în părul des de pe mâna unei domnişoare

- în etichetele chiloţilor ieftini de la Kaufland (4 la 5,2 lei)

- în mirosul unei bluze purtate 12 ore

- în scamele din buric

- în dâra de salivă lăsată pe pernă după un somn sănătos

- în unghiile urâte de la picioare (unii chiar au unghii de lighioane, cu toate că sunt îngrijite; aşa s-au născut)

- în frezele de nuntă

- în flocii din cur

- în privirea pierdută a unui beţiv

- în oglindirea feţei mele în apa din budă

- în mirosul bătrânilor

- într-un copil care suge de la un sân superb, de ţi se face poftă

- într-o vomă sănătoasă după un kil de pălincă

- într-un trandafir superb, prevăzut cu stropi delicaţi de rouă

- în gustul amar pe care ţi-l lasă o masturbare nereuşită

- în lacrimile unui prost care devine conştient de nivelul său de inteligenţă

- în plasa de rafie a unei bătrâne

- într-o carie

- în pupicul plin de salivă al bunicilor

- în privirea drăgălaşă a unui copil nou născut (ioiii, ce drăguuuţ)

- în senzaţia pe care o am vara, când îmi fierb ouăle

- într-un buton obosit de lift

- într-un muşuroi de furnici (din câte am înţeles, când eram mai mic, îmi plăcea să consum furnici)

- în lenea de a clipi

- într-un controlor de pe transportul în comun cu tricou Gucci

- într-o casetă (nu CD!) a formaţiei Abba

- în momentul în care realizez

- în bobocii de raţă care udă orice virgină

- în fondul de rulment

- în fondul de ten aplicat pe o faţă bombardată

- în oameni (asta e cea mai siropoasă sursă)

În clipa asta.