Posturi marcate ‘spiridusi’

Tipuri de spiriduşi

Nu ştiu dacă aţi realizat, dar în jurul nostru se întâmplă lucruri ciudate. Foarte ciudate. Cele mai ciudate! Sunt convins că nu doar mie mi se întâmplă şi sunt la fel de convins că nu e vorba de fenomene paranormale. Şi totuşi, dispar şi apar lucruri, fără vreo explicaţie logică. Asta până m-am gândit mai bine şi mi-am dat seama că nu poate fi vorba decât de nişte mici trolli, a căror singură plăcere e să ne facă viaţa un calvar. Altfel, nu-mi explic ce se întâmplă în jurul meu.

Şi am identificat mai multe tipuri:

Spiriduşul şosetelor (Desperecheatus nocturnus) – fiinţă vicleană, care iese la vânat pe timp de noapte şi se hrăneşte cu plăcerea de a desperechea şosete. Este agil, acţionează cu sânge rece, fără să lase vreo urmă. Afli că te-a vizitat doar în momentul în care cobori sfinţi pentru că nu găseşti perechea. Este printre cei mai perverşi şi încă nu s-au găsit soluţii pentru a-l anihila.

Spiriduşul telecomenzii (Dispărutus sin urmus) – fratele mai mic al spiriduşului şosetelor, îşi face simţită prezenţa când ţi-e lumea mai dragă: când ai găsit poziţia perfectă de stat în pat şi vrei să butonezi telecomanda. Ia-o de unde nu-i! Şi dă-i, şi caută, şi caută, şi enervează-te. O ascunde atât de bine, încât au fost cazuri în care nu s-a mai găsit niciodată, fiind nevoie de o nouă telecomandă, ceea ce nu-i neapărat o bucurie. De cele mai multe ori, însă, o găseşti, după ce ţi-ai pierdut poziţia perfectă şi nu mai ai chef de nimic.

Spiriduşul cheilor (Maestrum ascundum) – e poate cea mai enervantă specie de spiriduşi, efectele acţiunii lui fiind dezastruoase: stări de şoc, căderi psihice, depresii etc. Nimic nu-l satisface mai mult decât să te privească în timp ce îţi cauţi cheile. Şi, pe măsură ce priveşte cât mai mulţi oameni, aptitudinile lui se dezvoltă, transformându-se în ascunzătorul perfect. Nimeni nu ar trebui să aibă de-a face cu el!

Ar mai fi de menţionat spiriduşul vaselor (turnus chiuvetum), care are plăcerea bolnavă de a ridica un turn de vase în chiuvetă, spiriduşul hainelor (dulapum haoticum), care, cu o perversitate asemănătoare spiriduşului şosetelor, intervine fix atunci cănd cauţi un anumit articol vestimentar şi-l ascunde şi spiriduşul brichetelor  (focus enervatum crizatum), pe care doar îl pomenesc, că m-am enervat instant doar când i-am scris numele.

Credeţi în spiriduşi! Există şi sunt printre noi!

Text publicat şi în CLUJ24FUN.

Scrisoare pentru Baba Craciun

Draga Baba (Craciun),

Iti scriu, in primul rand pentru ca toata lumea i se adreseaza doar umflatului de barbatu-tau. Ce? Tu nu ai sentimente? Nu ai un suflet care merita mangaiat in preajma sarbatorilor? Sunt convins ca da, si ca te uiti cu jind la milioanele de scrisori pe care le primeste Umflatul, in timp ce tu stai in umbra si ii gatesti tot felul de delicatese, care ii intretin burdihanul.

Nu cred ca ti-e usor. Cu toate ca are o imagine de om bun, aducator de cadouri, am banuiala ca acasa e un tiran. Ma gandesc cu mila la tine, la nenumaratele ore pe care le petreci in bucatarie sau spalandu-i si calcandu-i binecunoscutul costum rosu, pentru ca el sa apara impecabil in fata publicului. Refuz sa ma gandesc ca te pune sa cureti balega renilor, da’ simt eu ca o face.

As vrea sa aflu pasurile, visele, dorintele tale. Avand in vedere ca nu iti acorda nimeni importanta, cred ca ti-e destul de greu sa tii totul pentru tine. Cu cine sa vorbesti? Cu El, care toata ziua isi piaptana barba alba si isi mangaie burta? Cu spiridusii, care sunt ca niste negri pe o plantatie de jucarii? Cu renul Rudolph, care e un rebel si un ingamfat, doar pentru ca ii lumineaza botul? Saraca de tine. Esti ca un brad solitar, pe o insula inconjurata de rechini.

Cand a fost ultima oara cand te-a atins Umflatul? Sunt convins ca baga scuze de genul: “Lasa-ma-n pace! Nu vezi ca citesc scrisorile copiilor?”… si iar trebuie sa inghiti in sec, sa te intorci pe partea ta de pat si sa adormi cu ochii plini de lacrimi. Nu cred ca, la varsta voastra, se mai pune problema unei vieti sexuale. Da’ o mangaiere, un sarut, o vorba buna cred ca meriti, dupa cat il slujesti pe Umflat.

Imi imaginez ca sarbatoarea Craciunului trebuie sa fie foarte seaca, la voi in casa. Probabil, dupa ce duce cadourile in toata lumea, se intoarce obosit si nu face altceva decat sa bage in el si sa doarma pana dupa Revelion. Chiar, cand a fost ultima data cand ti-a facut un cadou? Mi-e mila de tine. Vreau sa stii ca ma gandesc uneori la tine. Ma doare sufletul. Uite, poti sa consideri aceasta scrisoare un cadou din partea unui suflet sincer, care intelege framantarile unei doamne respectabile.

Nu vreau sa bag zazanie in familia voastra. Da’ vreau sa incepi sa te gandesti mai mult la tine. Cred ca dupa atatia ani de slugarnicie, meriti si tu o viata mai linistita. Propune-i sa mergeti intr-o vacanta, chiar intr-o a doua luna de miere (asta daca ati fost in prima), spune-i sa angajeze o servitoare. Fa ceva! Nu te mai lasa folosita de un mos, care isi permite sa te trateze cum vrea el, doar pentru ca e celebru. Bate-l, daca e nevoie. Da, bate-l. Finut, da’ sa simta ca nu mai merge asa.

In incheiere, nu o sa iti cer nimic (cum face toata lumea, cand i se adreseaza Umflatului). Vreau sa iti urez sarbatori mai frumoase ca in alti ani si o batranete linistita.

Al tau,

Zicu din capatu’ satului

PS: Bate-l!!!