Avea un Ford. Alb. L-a vândut acum doi ani şi şi-a luat un Scirocco. Tot alb. În altă ordine de idei, n-ai cum să nu-ţi pui nişte întrebări. Adică, de la Ford la Scirocco e un drum destul de lung. În doar doi ani? Probabil e de la afacerea cu zacuscă. Sigur e de la aia. Pe de altă parte însă, nu poţi să-l ignori nici pe Paul.
Dacă tot veni vorba, Paul a avut o relaţie cu Ana, dar s-au despărţit. Oare să fi fost din cauza faptului că Ana a schimbat maşina? Probabil. Cert e că Paul are probleme cu prizele din casă şi nu a reuşti să-şi facă timp pentru a aduce un electrician. Şi nu-i place nici zacusca. Deloc. Odată, când a fost mic, Paul a fost uitat într-o fabrică de zacuscă şi a petrecut acolo o noapte întreagă. Probabil astfel se explică aversiunea sa faţă de aliment. Bine, bine, da’ prizele?
Bun, dacă tot am stabilit nişte treburi, cel mai bine ar fi să da. Nu? Păi cum să nu, dacă Fordul era alb? E fiţă să ai o maşină albă, nu? Mă gândesc că da, pentru că şi Sciroccoul e la fel. Un pişat de fiţă. Dacă nu ştiaţi, culoarea albă e gratuită! Costă nimic. Pe alte culori chiar se dau bani. Albul e la fel de gratuit precum scamele de pe bluze.
Nu că ar fi ceva rău în asta. Totuşi, important e să-l ignorăm pe Alin. N-are nicio legătură cu povestea asta, din simplul motiv că îi place zacusca şi îi funcţionează toate prizele din casă.
V-am spus că, la un moment dat, Ana a vrut să-şi ia un Nissan? Tot alb. A renunţat în favoarea Scirocco-ului. Aşa e Ana, imprevizibilă. Adevărul e că un Nissan alb ar fi arătat ca dracu’.
