Mă, hai să n-o mai tot ardem aiurea. Exceptând situaţiile masculine bazate pe unele disfuncţii, fizice sau psihice (nu ţi se scoală, îţi moare repede etc), şi cele feminine bazate pe industria lemnului (adică un lemn are performanţe sexuale mult mai bune decât tine), important e să vă ţină suficient de mult încât să ajungeţi amândoi, de preferabil deodată, la interjecţii.
Nu înţeleg ce atâtea clasificări: “Ăla e foarte bun la pat”, “Aia îţi rupe pula în două”. Prieteni, să nu uităm că scopul final e perpetuarea speciei. Că mai garnisim noi toată treaba şi cu nişte sentimente, asta e altceva, dar, scopul principal e să aducem plozi pe lume, care să ne legitimeze fizic şi sentimental şi caput. “Am rupt-o p-aia, am făcut-o în 456 de poziţii. O fo’ belea”. Şi dacă altul o aduce la orgasm în cinci minute într-o singură poziţie? Îţi poţi băga laudele-n dos, Hugh Hefner-ule în mizerie!
Orice pământeam care a văzut nişte filme porno în copilărie, a mai răsfoit câteva reviste deocheate, şi cam toţi am trecut prin astea, ştie ce trebuie să facă. Dacă nu ştie, învaţă repede, că sexul e bine criptat în codul nostru genetic. Mai un sărut pasional, mai o mângâiere, mai o limbă plasată unde trebuie, o penetrare sănătoasă, una mai înceată şi s-a terminat! Nu e fizică cuantică!
Aşa că, zic să n-o mai dăm în căcat cu “bunătatea în pat”, că fiecare e bun în felul său.