Vai, avem maşină, ce frumos! Acum vom cheltui mai mulţi bani ca de obicei! Iupiii! O să se scumpească şi benzina, ce bucurie!
Ieri pe la prânz, mi-a adus-o la job fostul proprietar. La 12:00 am intrat în posesia ei, la 15:00 m-am dus să văd ce face, că, deh, mi-am dorit-o.
Ce să văd? Prima lecţie de când sunt mândru proprietar de maşină: cineva îmi ridicase ştergătoarele. Ei, asta e bună, mă gândesc! Nici măcar nu încurcă pe nimeni!
Când să o mut: stupoare! Cred că tot acel cineva îmi pusese şi un rahat de câine la clanţa portierei! Aşa, să mă înveţe minte! Amuzant e că a trebuit să ia cu mânuţele lui rahatul şi să îl aşeze frumos acolo. Neamuzant e că, dacă cineva are ceva cu fostul proprietar, trebuie să-i schimb numerele cât mai repede.
Nu ştiu de ce viteazul crede că o să mă sperie cu un rahat, dar trebuie să recunosc că e o metodă originală de “pedeapsă”. Până la urmă, mă spăl pe mână şi aia e, hai să nu dramatizăm 
Apoi, m-am gândit mai bine şi cred că mi-aş dori ca toţi zmeii de asfalt să procedeze la fel ca ăsta, decât să mi-o lovească sau să o zgârie. Serios, calmaţi-vă nervii aşezând răhăţei pe maşini. Un spălat nu e scump 
Nu ştiu ce lecţie trebuia să învăţ de aici, că, repet, nu deranjam pe nimeni, deci o să consider că avem o maşină foarte norocoasă.
