Zilele trecute, am primit în teste noua hârtie igienică “Anulin”. M-am şi mirat cum de un brand de hârtie igienică a făcut pasul spre online, dar, până la urmă, e un produs ca oricare altul. M-a impresionat din prima: pe cutia în care a venit baxul scria “pentru că fundul de blogger merită mai mult.” Faină abordarea 
În timp ce desfăceam baxul, m-am gândit la numele de brand: Anulin. Cum au reuşit ei să scoată din termenul “anus” un nume melodios, ataşându-i adjectivul “lin”, pentru a scoate în evidenţă un atribut de brand. Şi ce atribut! Dosul meu n-a văzut ceva care să decurgă atât de lin!
Am scos un sul: să-l pipăi, să-l miros, să-l simt. Degetele mele au avut orgasm la atingerea celor 5 (CINCI!) straturi, de parcă au murit şi au ajuns în raiul degetelor. Apoi, am mirosit-o. Un parfum discret mi-a invadat nările, diferit de tot ce există pe piaţă, fără arome de fiţe, ca la hârtiile igienice pentru snobi. Are ceva din puritatea unei dimineţi de munte, reuşind să creioneze olfactiv un peisaj idilic, cu o picătură de rouă perfectă, ce se scurge de pe un fir de iarbă la fel de perfect. Nu mai puteam, abia aşteptam s-o testez! Problema era că nu mă trecea. Eram distrus. Aveam în faţă Dumnezeul hârtiei igienice şi nu puteam s-o folosesc. Conştient că nu se poate altfel, m-am dus la frigider şi mi-am dat drumul la imaginaţie: lebeniţă, cireşe, o cacao, că nu-mi place laptele simplu, şi nişte bere.
După o oră, eram deja în acţiune, nerăbdător să se termine şi să o pot folosi! Ah, şi când am folosit-o! Nu se poate descrie în cuvinte senzaţia pe care am avut-o! Totul decurgea atât de lin, încât aveam impresia că mă ştergea altcineva. Grosimea perfectă, atingerea catifelată, mirosul care s-a împrăştiat în toată baia, acoperindu-l pe cel produs de mine. Vă mărturisesc, e Rolls Royce-ul hârtiilor igienice!
De acum înainte, Anulin e hârtia mea igienică de suflet. Îmi place atât de mult, încât o voi lua cu mine oriunde merg, să nu-mi mai tratez posteriorul cu toate mizeriile. V-o recomand din adâncul străFUNDULUI meu!
PS: acest articol este un pamflet pornit de la tweet-ul ăsta. În acelaşi timp, este şi o leapşă, dar una mai neconvenţională. În primul rând pentru că e o leapşă-provocare, pe o tematică dată, iar în al doilea rând pentru că unele produse nu vor vedea lumina online-ului şi e păcat. Aşadar, îl provoc pe expertul #pebudă aiurea să scrie un advertorial la un closet, pe partenerul meu de planking, Sîrb, să scrie un advertorial la un troler, pe Hurducaş să scrie un advertorial la o drujbă, pe Gaben să scrie un advertorial la un bătător de carne şi la fundul de lemn aferent, pe Hoinaru să scrie un advertorial la paprika (boia), pe Auraş să scrie un advertorial la cele mai groase şosete, iar pe Groparu să scrie un advertorial la scutece. Pentru bătrâni. De asemenea, oricine poate prelua această leapşă, atâta timp cât produsul e unul “ciudat”.
