Locuim în cel mai mare cartier din România, Mănăştur, “mândria Clujului”, cum i se spunea pe vremuri. 150 de mii de suflete se înghesuie între betoanele “micului orăşel”. “Orăşel”, pentru că multe oraşe din România ar fi invidioase pe populaţia Mănăşturului nostru.
La noi în cartier, vezi zilnic piţipoance şi cocalari care visează să ajungă celebri. În cartier sunt deja faimoşi. Singurii care îi bagă în seamă sunt chiar ei. Se bagă în seamă ei între ei şi mimează fericirea, dar se citeşte pe feţele lor că îşi doresc mai mult. Dacă n-a dat Dumnezeu, cine să le dea mai mult? Totuşi, se duc în fiecare duminică la biserică, sperând că Dumnezeu nu i-a uitat şi că le va trimite BMW-ul la scară.
La noi în cartier, vezi zilnic oameni cu feţe şterse şi haine ponosite, ce vin de la muncă. Nu ştiu mai mult decât traseul serviciu-casă, dar sunt mulţumiţi. Ajung acasă, bagă în ei, mai beau, se mai ceartă, se mai bat. Ca în orice familie de cartier.
La noi în cartier, serenadele se fac de pe telefonul mobil, pe ritmuri de manele. Fetele se impresionează cu ţigări la bucată, nu cu flori. Ai un smartphone şi-o ţigară? E posibil să-ţi găseşti viitoarea nevastă şi să rămâi în cartier toată viaţa, perpetuând specia mănăştureană.
La noi în cartier, sămânţa e mai preţuită decât pâinea, iar berea înlocuieşte apa. Oricum, apa de la robinet nu e cea mai bună din lume, deci merge şi cu bere. Trăim în cartierul burţilor gestante. De bărbaţi. Aştept în fiecare zi ştirea: “Un bărbat din cartierul clujean Mănăştur a născut un butoi de bere!”
La noi în cartier, petrecerile încep în fiecare seară la 7 şi se termină, cu o punctualitate dezarmantă, în fiecare dimineaţă la 3. Dimineaţa, cartierul doarme leneş până pe la 7. Atunci încep să se vaite mâţele în călduri. Pe lângă oamenii mulţi, cred că Mănăşturul are cea mai mare populaţie de mâţe din România. Şi toate parcă intră în călduri în acelaşi timp. Mâţe în călduri şi bormaşini. O simfonie de vis!
La noi în cartier, zilele libere se sărbătoresc cu ceilalţi vecini, în faţa blocului. Aici se fabrică ştirile mondene ale cartierului. Tabloidele naţionale sunt nimic pe lângă fabrica de ştiri din faţa blocului! Toţi sunt angajaţi la “redacţie”, iar paparazzi îşi fac treaba de minune, cu telefoanele mobile. De ultimă generaţie, normal. În ziua de azi, cred că şi gunoierii au smartphone-uri, nu că aş desconsidera gunoierii.
La noi în cartier, în fiecare oră, se naşte cel puţin un copil. În zilele de vară, sunt atâţia copii afară, încât te întrebi dacă mănăşturenii mai fac şi altceva, în afară de copii. E şi ăsta un job, până la urmă, mai primeşti un ban de la stat. Puţin, da’ ajunge de-o sămânţă şi de-o bere.
La noi în cartier, se întâmplă întotdeauna ceva. Nimic important pentru lume, dar foarte important pentru locuitori.
La noi în cartier, este promoţie la suflete. Suntem atât de mulţi, încât, dacă am sări cu toţii deodată, sunt convinsă că am pune de-un cutremur mic. Măcar ar fi un cutremur ştiut dinainte.