Dragi cititori, colegi, prieteni, stimată audienţă,
M-am gândit să încep cât se poate de formal, ca să fie clar de la început că este un articol serios.
În momentul în care un om realizează că amintirile sale ar valora mai mult din punct de vedere sentimental dacă le-ar putea imortaliza, îşi cumpără un aparat foto. Tipul aparatului, performanţele sale, brandul, lungimea obiectivului şi alte detalii tehnice ţin de fiecare. Odată dotat cu un aparat, omul va începe să facă poze. În mod evident, avem deja o clasificare:
- cei care fac poze profesionist
- cei care fac poze amatoriceşte, din plăcere
Articolul e mai mult despre a doua categorie, dar nu-i ignor nici pe primii. Faptul că ţi-ai cumpărat un aparat foto de mii de euro, care e capabil să facă poze de revistă, nu te face fotograf. Faptul că ai primit de la un văr din America un aparat exact ca al fotografului de la Vanity Fair, nu te face fotograf. Faptul că faci poze cu o persoană, iar în fundal apare un câine mort, pe care nu l-ai observat, cu siguranţă, nu te face fotograf.
Pentru că, în ultimul timp, a trebuit să dau untag la poze destul de nefericite, consider că sunt nişte lucruri de bun simţ pe care trebuie să le comunic celor care au aparate foto, mai mult sau mai puţin performante:
- nimeni nu va lăsa pe facebook poze în care nu este mulţumit cum a ieşit, deci pozaţi/tag-uiţi degeaba.
- când mergi la un eveniment şi nu cunoşti o persoană, ar fi bine să te prezinţi, să ceri permisiunea celui care urmează să fie fotografiat şi să îl anunţi care este scopul pozelor: le pui pe facebook, le pui pe twitter, le pui pe blogul tău de fotografie, le ţii în dulap şi le contemplezi, ce faci cu ele ? Chiar dacă persoana în cauză ştie că se vor face poze la eveniment, ar fi frumos, totuşi, să stabileşti o legătură cu ea, înainte de a face pe paparatele.
- nu face poze când un om mănâncă, bea, fumează, e la toaletă, stă în cap, i se vede lenjeria intimă etc. Dacă nu e o glumiţă proastă, nimeni nu vrea să vadă asemenea poze. Nu o să îmi dau tag, din contră, iar părerea mea despre tine şi IQ-ul tău se va schimba.
- ai ajuns acasă de la un eveniment. Ai descărcat 200 de mii de poze. Tu le-ai făcut, tu să te uiţi la ele! Sortează-le, fii atent la detaliile care apar în fiecare, doar ai pretenţia că eşti fotograf, şi doar apoi postează-le pe internet. Nici tu, nici eu nu vrem să mă văd zâmbind, cu un maldăr de gunoi în spate. Voi da remove tag şi poate şi unfriend. Sigur, dacă suntem prieteni foarte buni, voi participa la poze stupide, cretine şi amuzante, că asta fac prietenii între ei. Ştiu sigur că pozele alea nu vor vedea lumina monitoarelor.
- bun, mi-ai făcut poze la un eveniment. În secunda doi, îmi dai add pe facebook şi începi să mă tag-uieşti. Cu toate că apreciez cererea ta de prietenie, ar fi frumos să-mi trimiţi un mesaj, să te prezinţi şi să-mi dai link la pozele făcute de tine, în care apar şi eu. Crede-mă, dacă îmi plac, îmi voi da tag singură şi chiar am să te apreciez şi am să precizez sursa foto.
Mi-am blocat o dată opţiunea de a fi tag-uită, tocmai din cauza unor lucruri de mai sus. Însă, din respect faţă de prietenii, clienţii, bloggerii sau agenţiile care ştiu să foloseasca facebook-ul, mi-am reactivat-o. Facebook înseamnă şi tag, iar eu vreau să mă joc cu opţiunea asta. Dar cu oameni inteligenţi.
