Orice interlop care se respectă, trebuie să aibă şi un “zis şi…” după numele din buletin, în caz că, din întâmplare, are buletin. Dacă nu, e bine și fără, nu-i ca și cum l-ar lua cineva la întrebări sau ceva.
Degeaba te apuci de interlopeală dacă numele tău “de scenă” se remarcă prin inexistenţă sau nu e suficient de puternic/sugestiv/relevant. Şi chiar nu poţi să rişti să fii prins de poliţie şi să nu apari la ştiri după cutumele domeniului de activitate: interlopul băicoian…, zis şi… Poate că te-ai născut tu Petrică Cercel, de exemplu, dar altfel sună Petrică Cercel, zis şi “Burghiu”. Burghiu e deja un nume cu potenţial de brand, pentru că poate transmite nişte emoţii: plăcere femeilor şi teamă bărbaţilor.
Toate astea, precum şi faptul că cel mai bogat ţigan din România a trecut printr-un proces de rebranding (“Mai nou, interlopul şi-a schimbat numele în Ionel Sandner.”, de aici), nu mă duc cu gândul decât într-o singură direcţie: o agenţie de branding pentru interlopi. Piaţă, har Domnu’, este, trebuie doar să le deschidă cineva ochii. Trebuie să realizeze cât de important e un nume, o identitate vizuală, poate şi un slogan. Trebuie să înţeleagă potenţialul unui brand. Trebuie să-şi dorească să devină nişte branduri, în adevăratul sens al cuvântului: cu strategie, poziţionare, filozofie de brand. Trebuie ca după “zis și…” să vină ceva cu adevărat memorabil, ceva care să transmită promisiunea de brand “consumatorului”, la fel cum Volvo transmite siguranță și Xerox copiere.
Ar fi păcat să nu se profite de o asemenea nișă. Cea mai nișă! Ar fi păcat să lăsăm niște oameni, pentru care, aparent, numele sunt foarte importante, în bezna numelor proaste. Ar fi păcat să nu-i aducem în 2011, când branding-ul personal e atât de important.
Doar aşa vom avea nişte interlopi mai buni!











