TVdece

Razele soarelui se strecoară prin draperia trasă imperfect. Oricât te-ai chinui să tragi draperia, soarele va găsi o modalitate să te trolleze. E joi, ora 12. În cameră s-a creat un mic ecosistem, format din căldura unei zile de vară, captivă în interior de geamurile închise, și respirația grea de peste noapte. E un mediu în care nici măcar bacteriile nu rezistă. E clar, sunt în pericol.

Vreau să deschid ochii, dar nu mă ascultă. Știți cum e când, peste noapte, pleoapele se îndrăgostesc una de alta și determină ochiul să secrete un lichid care să le ajute să nu se despartă? Sigur știți. Fac un efort și distrug brutal povestea de dragoste a pleoapelor mele. Aș mai fi dormit. Doamne, cât aș mai fi dormit! Dar soarele nu e la curent cu planul meu malefic. Și ce dacă e joi? Iau eu de la cineva cursurile de azi!

Mă rostogolesc din pat ca un sac de cartofi, ma îndrept spre geam, că dacă nu-l deschid în următoarele câteva secunde, s-ar putea să mă găsească lat colegii de apartament. Lumina mă orbește, amintindu-mi cât de tare mă doare capul. Nici nu mă mir, după așa noapte…

Mă bat de toată mobila în drum spre ușă, trec milimetric pe lângă colțul patului cu degetul mic. Singurul lucru la care mă gândesc e să ajung cât mai repede la frigider și să beau apă minerală până simt că pușc. Apăs clanța, deschid ușa. Ca la un semn, celelalte două uși ale apartamentului se deschid și ele. Și iată-ne pe toți trei în hol, arătând în ultimul hal. Ne uităm unul la altul și ne pufnește râsul. Amintirile de azi-noapte încep să revină. Am fost la un festival al berii.

Mi-e dor de un astfel de moment. Un moment clasic al vieții de student. Pe 29 și 30 iunie, în Piața Unirii, voi avea ocazia să retrăiesc o parte din studenția mea. Chiar dacă nu e un festival clasic al berii, Ursus Evolution revine la Cluj cu super concerte, susținând cea mai bună muzică românească de astăzi și de mâine!

Intrarea e liberă, ne vedem acolo!