Când totul, dar absolut totul e făcut în casă

27 Februarie 2012

În weekend, am fost la o cabană în creierii munţilor. Atât de în creierii munţilor, încât a trebuit să urcăm o jumătate de oră pe jos, prin zăpadă şi întuneric, de am crezut că până acolo ne-a fost, pentru că maşinile nu puteau ajunge. Dar a meritat pe deplin: ruperea de civilizaţie, priveliştile năucitoare, gazdele de omenie, mâncarea autentică, relaxarea totală nu se pot compara cu nimic. V-o recomandăm sincer, nu pentru că e vreun interes la mijloc, ci pentru că tot timpul recomandăm lucruri, oameni şi locuri de care suntem încântaţi, deoarece lucrurile frumoase merită împărţite şi cu alţii, doar de aia suntem bloggeri. Oamenii sunt atât de rupţi de lume, încât nici nu au o prezenţă online, doar o pagină de facebook care e la început. Îi găsiţi voi, chiar merită!

Şi la pensiunea asta, totul era făcut în casă: cârnaţul era de casă, caşcavalul şi brânza erau făcute în casă, toate materiile prime pentru mâncare erau de pe lângă casă, ţuica şi restul băuturilor erau făcute în casă, pledurile erau făcute în casă, mobila era făcută în casă, decoraţiunile erau făcute în casă, halbele de bere erau făcute în casă, feţele de masă erau făcute în casă, lemnele erau tăiate pe lângă casă, covoarele erau făcute în casă, focul era făcut în casă, muzica era făcută în casă, atmosfera era făcută în casă, glumele erau făcute în casă, tot, dar absolut tot era de casă! Cred că şi casa era făcută în casă.

“Doamnă, nu vă supăraţi, chiar tot de aici e făcut în casă?”, am întrebat-o pe proprietară.

“Da, tot!”

“Chiar şi copiii au fost făcuţi în casă???”, am îndrăznit.

“Da, şi copiii…”

Da, deci tot, TOT era făcut în casă!

Related posts:

  1. Cum m-au făcut de râs leacurile băbeşti
  2. Bun, am făcut-o şi pe asta, ce urmează?
  3. “Ce pute aici? Aşa miroase la noi în casă…”
  4. Cel mai rău necesar dintr-o casă
  5. O altă glumă bună pe care natura a făcut-o masculilor

7 comentarii la "Când totul, dar absolut totul e făcut în casă"