In goana dupa cota de piata si luptand cu necrutatoarea criza, companiile, impreuna cu agentiile lor de publicitate, apeleaza la tot felul de tertipuri pentru a ne aduce la raft. Aici intervin doua abordari diferite:
- una mizeaza pe un consumator dobitoc, care va reveni, vrajit fiind de reclama, vezi Doamne, la produsul nostru, chiar daca acesta este o diaree de nou nascut, impachetata intr-un scutec de matase;
- cealalta implica o anumita maturitate din partea companiilor, acestea fiind constiente ca oricat de mult ar investi in advertising, un produs de cacat e, pana la urma, un produs de cacat.
Un jucator de pe piata pastelor fainoase a demarat, acum ceva vreme, o campanie destul de agresiva. Intr-o prima faza, au invaluit produsul intr-un soi de mister, menit sa ne puna pe ganduri si sa ne determine sa dam iama in primul supermarket, sa imbrancim batranii si gravidele ce ne apar in cale si sa ne napustim asupra raftului, pentru a afla secretul. Apoi, enigma s-a elucidat. Raspunsul pe care il astepta o natiune intreaga a venit si ne-a scapat de insomnii. Atat doar ca produsul arata de parca ar fi poposit inainte in stomacul cuiva, care l-a regurgitat.
Nu stiu cum au facut-o, da’ baietii astia au reusit sa combine taietelul de supa cu spaghetti:
Extrem de subtiri si rupte. Asta e viziunea celor de la Pasta d’oro asupra pastelor spaghetti. Si ce? Sunt aurii? Da. Deci, s-au tinut de promisiune.
Domnilor, secretul e sa nu ne considerati dobitoci.
