Arhiva pentru Septembrie, 2009

Te-ai intrebat vreodata de ce…

… bauta cu tata socru e considerata un test ?

Un inceput cliseist pentru acest post ar suna cam asa: “Vine o vreme in viata fiecarui mascul…”.

Mno, chiar vine si cica trebuie bifata si asta. Nu ca as avea ceva impotriva obiceiului, dar de ce este considerat un test pe care tanarul handralau trebuie sa-l treaca? De indata ce ai plasat intr-o conversatie “mi-am cunoscut socri”, se va gasi cu siguranta unu’ care sa ti-o intoarca: “Hehe, ai baut cu tata socru”.

Nu zic nu, noi, masculii, ne intelegem mai bine daca avem un pahar in fata. Discutiile curg parca mai lin, glumele de autobaza ies pa banda, barfele (ca barfim aproape la fel de intens ca ele; cine e de alta parere, e liber sa se exprime) ne vin la gura. Daca dispare sticla sau paharul, e posibil sa stam ca mutii-n dunga si sa ne uitam unu’ la altu’. Oare asta o fi? Oare mi-am raspuns? Trebuie sa consum ceva impreuna cu viitorul socru pentru a schimba doua cuvinte? Neh, cu siguranta are el multe sa imi spuna, pentru ca eu sunt prea ocupat cu gestionarea viiturii din pantaloni.

Numa’ zic, e de cachi. Adica, nu e destul ca esti pisat pa tine pentru ca esti pentru prima data in casa la oamenii aia, trebuie sa te mai si streseze gandul ca omul numit tata va scoate la un moment dat o sticla pe masa si tu va trebui sa faci fata? Sa nu mai zic de faptul ca atunci cand il vezi pentru prima data, nu poti sa nu te gandesti la faptul ca doar cu o seara inainte ai sifonat asternuturile impreuna cu fata lui. Daca nu te gandesti tu la asta, fii sigur ca el se gandeste. Din nou, de cachi.

De scos, nu te poti scoate, pentru ca nu se cade. Esti in casa lui, te-a cinstit cu mancare, acum e timpul sa se laude cu lichidele productie proprie.

Daca tot e un test, cand se pune ca l-ai trecut? Ca, sa-mi fie cu iertare, nu poti sa-l bagi pe om sub masa, e de porc. Maxim te baga el pe tine sau il lasi sa te bage, pentru a-i zgandari orgoliul. Numa’ sa nu fi unu’ din ala mai neinitiat in ale lichidelor si sa ii futi o fresca pe tricou, pentru ca s-ar putea sa nu mai iesi din camera fetii pana la plecare.

M-a strafulgerat un gand. Cum ar fi sa fii un vanator de socri? Sa combini mimoze doar pentru a le intalni tatal si a te imbata cu el. De cachi?

Pana la urma, nu cred ca e vorba de niciun test, ci de o bauta ce consfinteste semnarea unui contract de predare-primire. Obiectul contractului doarme demult…

De ce…

Te-ai intrebat vreodata de ce…

… nu e bine sa ai doi colegi de job cu acelasi nume ?

Sa zicem ca in agentia la care lucrez exista doi tipi pe care ii cheama la fel, doar ca, de regula, fiecare are o porecla pe care noi restul o folosim. Deci,  nici unu’ nu are prea des ocazia sa isi auda numele de botez rostit. Poate doar cand incepe cu ‘a matii.

Continuand firul ipotetic, sa zicem ca eu, luni dimineata, eram in incinta unui cimitir, lucru de care cei doi Andrieni habar nu aveau, habar nu visau.  Fiind o chestie legata de job, v-am zis ca prestez in lumea advertising-ului, nu ca ar avea vreo legatura cu cimitirul, mai aveam nevoie de ceva de la firma pentru a-mi termina treaba. Sun la firma, vorbesc cu cea mai tare sefa din lume, adica a mea proprie si personala (pe care vreau sa o pup pentru ca ma duce si ma aduce cu masina) si o rog sa imi trimita prin cineva chestia care imi lipsea. Imi zice ca vine Andrian. Io ma gandesc la unul din ei, pun mana pe mobil si-l sun pe om in ziua lui libera, pe care, de altfel, si-o petrecea la Chisinau.

“- Salut man. Deci, parchezi masina in fata. Intra linistit, vezi ca e o inmormantare si-s mai in spate. Intra, ca ma vezi.

- Poftiimmm?

- Hai, termina cu prostiile si intra odata in cimitir, ca dupa tine stau. Mi-e si cald, hai odata sa terminam!

Deci, omu’ era siderat. A bolborosit el ceva, ca e liber, ca e in Chisinau si ca ce cimitir vreau eu. Era sa-l si injur, ca isi bate joc de mine. Sa mai spun ca pe fundalul convorbirii se auzea clar o slujba si bocituri? Nu, asa-i?

Cu Andrian ala bun m-am inteles usor. A venit, mi-a aruncat cele trebuincioase, s-a ferit de trei coroane, a evitat la mustata o doamna indoliata si mi-a zis clar: “Tine astea, nu stiu ce faci tu aici dar e treaba ta, io ma car”. Si dus a fost.

PS : Hai, pariu ca nu stiti ce faceam eu in cimitir? icon smile Te ai intrebat vreodata de ce... )

PS2 : Va urma

PS3: Targul verde sau de ce nu am mai avut timp sa prestez pe blog

Te-ai intrebat vreodata de ce…

… haina il face pe om ?

Am intalnit pe scara blocului doua organe ale legii. Asteptau liftul. Cu toti cei sapte ani de acasa la mine, le zic: “Buna seara”. De la inaltimea uniformei sifonate, din prestanta epoletilor spalaciti, de sub umbra lasata de chipiul mancat de molii s-a auzit NIMIC. Uniforma le-a conferit sictirul necesar pentru a nu-mi raspunde la salut. In aces caz, haina il face pe om un dobitoc, desi cred ca daca ai imbraca un porc la frac, tot ti-ar intoarce un guitat.

Un corporatist la patru ace are aplombul necesar pentru a trata cu indiferenta un alt ins, imbracat doar la trei ace jumate’. El este definitia preapizdoseniei, este apostolul bunului gust, e mana cereasca. Mai conteaza ca vorbeste doar in definitii preluate din carti? Aici, haina il face pe om un papagal sterilizat, o papagala.

Un tanar, aspirant la titlul de masina de cusut/futut femei, apare in club intr-o camasa alba, cu logo-ul Gucci batut in paiete pe spate, in pantaloni albi si in niste ciocate enervant de albe. Crede despre sine ca e Adonis reincarnat. E sigur pe el, stie numara pana la o suta si, ca bonus, stie ca muia inseamna gura. Haina il face pe om Adonis suferind de oreon, pojar, rujeola, rubeola.

La intrarea aceluiasi club sade o halca de carne, purtand un tricou mulat, mai mic decat propriul creier. Ras in cap, cu ceafa la vdere, cu blugul gata sa puste si cu bocancul lustruit, omul nostru de paza este pregatit sa crape niste capatani. Este exemplul viu al faptului ca haina il face pe om un apendice al cefei, “brandului” si pectoralilor.

Cei doi politisti, papagala, Adonisul in mizerie si ceafa ambulanta se duc duminica la biserica. Acolo, dupa incheierea slujbei, trimisul Domnului pe pamant le spune ca nu ar strica sa mai cotizeze la biserica, pentru a castiga mila Celui de Sus, si ca la alegeri sa aleaga calea cea dreapta, colorata in nuanta politica ce nu pusca deloc cu negrul sutanei sale. Este evident ca haina il face pe om un apostol al ipocriziei.

De ce…

Cutia puturoasa

E fain sa crezi ca poti acoperi orice. Iei un tricou cu maneca mai lunga si faci sa dispara mararul de la subrat, pozezi in angajatul ideal si distragi atentia sefului de la incompetenta crasa ce sade in tine, mimezi un ras sanatos si prostul din fata ta chiar crede ca a spus o gluma buna. Toate pana la miros, putoare, imbacseala. Astea te bantuie oriunde ai fi. Chiar si asa, amprentele olfactive se dilueaza in timpul zilei, fie combinate cu mirosurile altora, fie filtrate de aer (slava Cerului!), fie imprastiate de instalatiile de aer conditionat (multi crestini duhnitori beneficiaza de pe urma acestei inventii remarcabile).

Exista totusi un spatiu neutru care ne stocheaza, chiar si pentru un timp scurt, mirosul. E ca un computer in care regasesti folderele: “basini”, “parfum ieftin”, “spray de tata”, “parfum scump improscat cu marlanie”. E o oglinda a sinelui puturos. E mult discutatul ascensor.

Indiferent de durata calatoriei, la coborarea din lift lasi in urma un fel de tine format din miros, o clona puturoasa, cu care va trebui sa calatoreasca cel care urca dupa tine. Si cand faci parte din comunitatea numita bloc, ajungi sa recunosti semnatura fiecaruia. Stii foarte bine ca pasarica de la sase se da cu parfumuri fine, desi nu are o chifla in stomac si nici la intretinere nu sta prea bine. Imbacsitul de la trei lasa o braha de poti rezema bicicleta. Meseriasul de la opt lasa in urma un miros dulceag, combinat cu o usoara aroma de usturoi, ce iti inteapa fin narile. Baba de la parter, care urca la baba de la sapte pentru telenovela, lasa o mireasma de molii combinate cu pisat. Administratorul lasa tot timpul o basina inocenta. Daca intr-un interval de zece minute circula toti astia si urci dupa ei, ai rupt-o-n fericire.

Da numa’ cu spray peste haine, ca s-a simti in lift!

Ma gandeam…

… daca noi avem un organ numit prostata, n-ar trebui sa existe si un corespondent feminin, prostmama ?

Biserica zilei de Vineri

Se zice ca luni nu creste nici iarba. Mergand mai departe, putem spune ca marti incepe sa mijeasca, miercuri e de un deget, joi poate ascunde deja fecalele unui patruped, detinut de o baba senila.

Daca analizam la rece, ziua de marti e mai urata decat cea de luni. E simplu. Luni avem inca weekend-ul in oase. Fie ca suntem mahmuri, hidos de lenesi, storsi de viata, supti de energia partenerului de dormitor, luni e un fel de duminica la lucru. Numa’ ganditi-va, socotiti-va si veti vedea ca nu da cu virgula. Marti e ziua aia in care se scorojesc peretii. De ce? Pentru ca, oricum ati lua-o, marti e inconjurata de zile de lucru. E ca o insula, in jurul careia roiesc niste rechini ce nu au mancat de cand au fost in clasa a patra. O sa ziceti: “Ce, da miercuri nu e?”. Ba da, dar miercuri e miezu’. Miercuri e ca si cum ti-ai gasit perechea preferata de chiloti, pierduta de mult, si stii ca de acum inainte nu mai e mult pana ii vei da jos si vei impresiona o fatuca (macar cu chilotii, daca nu cu altceva). Joi e jenanta, ca e din trei litere.

No, vineri pur si simplu e. Vineri trecem in stare lichida. Efectiv curjem si ne scurjem pe scaunele de birou. Mi-as dori sa vad un grafic al productivitatii, la nivel national, in zilele de vineri. Daca Dumnezeu s-a odihnit duminica, probabil ca vineri s-a gandit la cum se va odihni duminica. Vineri exista, pentru ca saptamana sa nu se termine stupid cu joi. Vineri, iarba poate sa fie de un metru, pentru ca nimanui nu-i pasa. Sambata ar fi o gluma proasta, daca nu ar exista vineri. Erectiile din diminetile de vineri sunt mult mai sanatoase. Cele opt ore petrecute vinerea la birou nu sunt, pentru ca vinerea pur si simplu e.

Sunt convins ca multi impartasesc aceste viziuni si de aceea visez la o Biserica a zilei de Vineri. Cu slujbe, cu o carte sfanta, cu sarbatori, cu adepti fanatici, care si-ar da si viata pentru ziua de vineri.

Poate ii pun bazele!

Cel mai trist 69

Nici unul nu va cunoaste placerea, pentru ca pur si simplu nu ajung…

691 Cel mai trist 69

692 1024x768 Cel mai trist 69

693 Cel mai trist 69

Te-ai intrebat vreodata de ce…

… naiba e asa mare branza sa semeni cu un VIP ?

“Am un prieten care seamana cu Enrique Iglesias si unu’ care e leit George Bush.”

“Eu cica seaman la perfectie cu cineva dintr-o trupa de nu stiu unde.”

Pana mea, ce e asa mare branza sa fii o copie? Asta e tot ce iti doresti de la viata? Sa fii sosia cuiva? Si de ce conteaza daca semeni sau nu cu cineva care e lipit de camera de filmat?

Stiu ca baietii vor zice ca agata mai usor gagici. Dar fetele? S-or agata si ele in ceva.  Si de ce nu poate fi invers? Adica, Madonnei n-o sa-i zica nimeni ca seamana cu profa mea de pictura din generala.

De ce…

PS: Acest post contine 6 intrebari, cum ar veni.

Te-ai intrebat vreodata de ce…

… ne doare in/la cele mai variate chestiuni ?

Nepasare, superioritate, aroganta, sictir, cam astea sunt sentimentele ce ne incearca in momentul in care folosim expresia care incepe cu: “Ma doare in/la…”. Trecand peste nota usor tampita a formularii, folclorul urban a dezvoltat varii locuri sau obiecte care servesc drept tinta a durerii.

Ma doare-n cur” – zona cea ma batatorita, din punct de vedere al durerii. Este expresia-mama, cea de la care a pornit tambalaul. De ce au ales stramosii nostri curul si nu calcaiul, de exemplu? Pentru ca e o gaura neagra, ce poate suje durerea eficient.

“Ma doare-n pula” – e o exprimare mai barbara, folosita chiar si de domnisoare, care, la ultima mea verificare, nu beneficiau de balanganitoare. Exprima sictirul dus la extrem.

“Ma doare la patina” – probabil a aparut pentru prima data in gura unui patinator, ca reactie la intrebarea: “Cu gheata sau fara?”.

“Ma doare la brisca- este un regionalism aparut din considerente. S-a incercat initial cu sapa, harlet si lopata, dar suna bine nu.

“Ma doare la basca” – este varianta adolescentina a durerii in cur

“Ma doare la banana” – banana e fructul acela, cel mai des asemuit cu mataranga, stiti?

Nici acum nu inteleg de ce nu ne-am multumit doar cu fundul.

De ce…

Te-ai intrebat vreodata de ce…

… slujitorii bisericii sunt mai rai decat Fiscul?

La noi la Cluj, se construieste o biserica. Noh, bineinteles ca nu e nimic spectaculos pana aici, doar ca avem ghinionul sa traim si sa consumam aer fix in cartierul in care se construieste biserica respectiva.

Aseara, slujitorii bisericii ne-au cautat pe motiv ca ar trebui sa platim cotizatia catre biserica. Toate ca toate, dar noi suntem chiriasi deci, clar ca acest gest de umanitate crestina si cumparare a unui bilet spre Rai ii apartine proprietarului.

Oamenii ca nimic, ca e de cacao, ca nu s-a platit cotizatia catre biserica de 4 ani, ca proprietarul trebuia sa dea 40 lei anual, ca turla aia n-o sa se construiasca asa, din puterea Duhului Sfant. Concret, ne-au facut sa ne simtim de cacat.

Fara nicio legatura cu biserica sau poate ca da, saptamana trecuta, la usa noastra s-a prezentat lejer un gunoier. Gunoier care, nota bene, este platit sa ridice gozu’ din containerele din fata blocului.

Omu’, sigur pe el si pe ce scoate pe gura, ne-a cerut bani, ca deh, orbi sa fim sa nu vedem ca EL ridica gunoiul. Adica, nu eu, nu Zicu, nu mama, nu tata. EL insusi! I-am zis un “Nu multumim!” si i-am dat sah mat. A mai stat un pic, consternat, in fata usii, gandindu-se cum naiba sa-i zica cineva: “Nu, multumesc!”, cand el cere bani. S-a evaporat insa, cand a realizat ca usa noastra nu se mai deschide a doua oara.

Deci, cand o sa vina gunoierul sa imi dea bani, ca cadou, pentru ca azi am venit la job, o sa ii dau si eu.

Pana atunci, tre’ sa rup tacerea si sa anunt oficial. Stiu ca vor fi lacrimi, suspine si dezamagiri crunte, DAR NU SUNT SOCIETATE DE BINEFACERE! MAXIM DE BINEFECARE!

Astept cu nerabdare sa mai vina aia de la biserica si sa le-o trantesc arogant: “SUNT ATEU! HA!”

De ce…

PS: Oare voi ajunge in Iad daca am scris despre biserica si gunoi in acelasi post? icon smile Te ai intrebat vreodata de ce...